Într-un ultim discurs susținut în fața Parlamentului European din postura de președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a lansat un mesaj simplu dar care sintetizează întregul său mandat: „Să iubim Europa”, notează agenția spaniolă Efe. „Vreau să spun ce am spus încă din prima zi: Trebuie să iubim Europa, altfel este imposibil să mergem mai departe. Trăiască Europa!”. Este un mesaj transmis viitorului președinte al Comisiei dar și viitorului Parlament European, care urmează să fie ales luna viitoare, comentează Politico.eu. Prima ședință oficială a Parlamentului European în noua componență este programată pentru 2 iulie însă ar mai putea avea loc o reuniune a legislativului în forma actuală pentru a ratifica un eventual acord Brexit dacă Marea Britanie aprobă textul până în luna iulie, mai scrie Politico.eu, citând un purtător de cuvânt al Parlamentului.
Rămânând în actualitatea politică , The New York Times scrie că premierul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că îl va demite pe ministrul Justiției, Tudorel Toader, dacă acesta nu își dă demisia după ce PSD i-a retras sprijinul politic. Publicația citată comentează că ministrul Toader a stârnit nemulțumiri în PSD pentru că nu și-a asumat o serie de legi „care ar fi putut închide mai multe procese de corupție la nivel înalt aflate pe rol într-unul dintre cele mai corupte state ale Uniunii Europene”.
Din registrul economic, The New York Times continuă să urmărească războiul comercial dintre Statele Unite și China și reține faptul că acestea se pregătesc de un acord care să pună capăt disputelor. The New York Times scrie că viitorul pact „încearcă să înlăture îngrijorările legate de practicile economice ale Beijingului, inclusiv obligarea companiilor americane să predea tehnologie valoroasă ca o condiție pentru a face afaceri în China și restricționarea firmelor americane să se implice în anumite industrii”. Pe de altă parte, The Washington Post opinează că „Economia Chinei a sfidat iar predicțiile președintelui Trump că ar avea probleme, statisticile oficiale arătând că a înregistrat o creștere robustă de 6,4% în primul trimestru al anului”.
Situația din Libia continuă să fie tensionată, un proiect de rezoluție privind încetarea focului fiind propus de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite. Documentul exprimă „o îngrijorare gravă” legată de intensificarea activității militare lângă Tripoli, notează The Washington Post. Libia este în pragul unui război civil care implică „o serie întreagă de miliții scăpate de sub control, multe dintre ele doar niște bande criminale dotate cu arme grele. Armata Națională Libiană, condusă de Khalifa Haftar, a lansat o ofensivă surpriză pentru a recuceri orașul Tripoli, controlat de guvernul de tranziție sprijinit de Națiunile Unite și de statele vestice și condus de Fayez Sarraj”, mai arată The Washington Post.
Situația din Libia readuce în atenție criza migrației. Haosul generat în Libia de ofensiva generalului Khalifa Haftar “a crescut riscul prezenței teroriste pe navele care se îndreaptă spre Italia”, a declarat ministrul de Interne Matteo Salvini, citat de La Stampa. El a declarat că porturile Italiei sunt în continuare închise și a atras atenția că „Infiltrarea teroriștilor nu mai este un risc, a devenit o certitudine”. Salvini, lider al partidului anti-imigrație Liga, a refuzat să precizeze dacă poziția Italiei se va schimba în cazul unui război pe scară largă în Libia, țară în care cercul anarhiei s-a extins după îndepărtarea de la putere a dictatorului Muammar Gaddafi, în 2011, comentează The New York Times.
Atenția presei internaționale se îndreaptă în ultimele zile și către Paris, oraș grav afectat de dezastrul care a lovit unul dintre simbolurile sale culturale și turistice, catedrala Notre-Dame. Franța își revine cu greu după incendiul care a distrus o mare parte din catedrală dar găsește puterea de a face proiecții de viitor, prin vocea președintelui Macron, care anunță că lucrările de reparație vor dura aproximativ cinci ani, notează Le Monde. Europa, dar nu numai, își anunță solidaritatea cu Franța și promite să ajute la refacerea monumentului. Într-un joc al simbolurilor însă, remarcă publicația braziliană Folha, „Ruinele de la Notre-Dame evocă situația fragilă a Occidentului”. “În urma imensei tragedii, este emblematic faptul că minunata Rozetă de la Mijlocul Zilei, cum este cunoscut vitraliul de pe fațada clădirii, a rezistat focului. Aspectul său în dimineața zilei de marți era o metaforă exactă a omenirii europene – Occidentul – în ziua de astăzi – fragilă, lipsită de apărare, înconjurată de ruine, dar în picioare, comentează Folha.
(Florin Matei, RADOR)
