Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România (ICCJR) a amânat pentru data de 15 mai pronunţarea sentinţei definitive în dosarul în care fostul viceprimar al Clujului, Anna Horváth, fusese condamnată la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Informaţia a fost comunicată corespondentului Agenţiei ungare de presă MTI de către reprezentanţii biroului de presă al instanţei supreme. La ultima şedinţă de judecată în cauză, la 3 aprilie, avocaţii apărării au invocat că parchetul îşi bazează acuzaţiile pe interceptări realizare de serviciile secrete manipulate de SRI şi traduse eronat în limba română. Avocatul Annei Horváth a precizat că nici judecătorul care a judecat cauza pe fond nu a stabilit că este neapărat vorba de o infracţiune în acest dosar, ci doar că aşa se poate concluziona. „În acest dosar, s-a dat o sentinţă de condamnare bazată pe păreri, concluzii, presupuneri, sentinţă care, sperăm noi, va fi modificată după recurs” – a declarat avocatul, după şedinţa de judecată, pentru reporterului ETV. Curtea de Apel Cluj a condamnat-o pe Anna Horváth în martie 2018 la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. După pronunţarea sentinţei, Horváth a afirmat că „potentaţii statului securist” au decis că viceprimarul maghiar al Clujului reprezintă un pericol la adresa securităţii naţionale, iar poziţia lor lor a fost urmată de către instanţă. Prin menţionarea poliţiei politice a dictaturii comuniste, Horváth a făcut trimitere la faptul că DNA a declanşat ancheta care o viza în octombrie 2016, după ce SRI a urmărit-o timp de luni de zile şi i-a interceptat convorbirile, invocând securitatea naţională. Curtea Constituţională a României a stabilit anterior că instanţele nu pot lua în considerare probele bazate pe supravegheri, interceptări derulate de către serviciile secrete, dar în cazul Annei Horváth nu s-a ţinut cont de această decizie. Potrivit rechizitoriului depus în decembrie 2016 la instanţă, fostul viceprimar a acceptat de la un om de afaceri, în iunie 2016, 60 de abonamente la un festival din Cluj-Napoca pentru voluntari din campania electorală. În schimb, aceasta a promis că va urgenta eliberarea unor documente legate de o autorizaţie de construcţie pentru un proiect imobiliar al omului de afaceri. Ca urmare a măsurilor coercitive luate împotriva sa în octombrie 2016, viceprimarul nu şi-a mai putut exercita atribuţiile, motiv pentru care a demisionat din funcţie în martie 2017. De atunci, activează ca vicepreşedinte al UDMR responsanbil de administraţiile locale./lendrefy/gioan
MTI – 19 aprilie
