Raportul investigatorului special, Robert Mueller, despre amestecul Rusiei în campania pentru alegerile prezidenţialele americane din 2016 a oferit publicului şi Congresului american privirea cea mai clară de până acum asupra campaniei lui Donald Trump, notează USA Today. Dat publicităţii joi de procurorul-general William Barr, raportul prezintă detalii cu privire la o intervenţie rusească extinsă în alegerile prezidenţiale din 2016, fără a identifica însă dovezi clare că preşedintele Trump sau asistenţii lui ar fi participat la acele demersuri, mai scrie USA Today. Reuters subliniază că ancheta nu a concluzionat că Donald Trump a comis vreo infracţiune, dar nici nu l-a exonerat în totalitate întrucât sunt prezentate o serie de incidente în care preşedintele american a luat măsuri pentru a împiedica ancheta, ceea ce a ridicat semne de întrebare privind posibila obstrucţionare a justiţiei. Donald Trump a sărbătorit concluziile raportului postând pe twitter o imagine inspirată din celebrul serial „Urzeala Tronurilor”, cu mesajul „Nicio conspiraţie, nicio obstrucţionare – Game over”, acuzând totodată că ancheta a fost „cea mai mare farsă politică din toate timpurile”, notează Boston Globe.
În Coreea de Nord, Kim Jong-un a supervizat testarea unei noi arme “tactice”, fiind primul test făcut public de Phenian după eșecul celui de-al doilea summit între Kim și Trump în luna februarie, scrie Le Monde. În acelaşi timp Phenianul pune noi condiţii pentru continuarea discuţiilor cu Washingtonul pe tema denuclearizării sale, cerând înlăturarea secretarului de stat american, Mike Pompeo, de la masa negocierilor, notează Time. În schimb, liderul de la Phenian se arată dornic să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin, urmând ca la sfârşitul lunii aprilie să efectueze prima sa vizită în Rusia, după cum anunţă The Guardian. Cotidianul britanic comentează că Rusia are relaţii relativ calde cu regimul izolat nord-coreean căruia îi furnizează şi o oarecare asistenţă alimentară.
Pe plan european, acelaşi The Guardian consideră că alegerile europarlamentare ar putea deveni pentru Marea Britanie un al doilea referendum pentru rămânerea ţării în Uniunea Europeană. „Există încă mici şanse ca parlamentarii conservatori se fie atât de îngroziţi de Armageddonul electoral ce s-ar crea pentru partidul lor pe 23 mai, încât să se gândească să sprijine acordul Theresei May de ieşire din Uniune, într-un vot final disperat în parlament, oprind astfel alegerile în ultimul minut, dar această probabilitate e mică”, explică The Guardian. Dacă vor fi organizate, alegerile europarlamentare „vor fi o şansă de care trebuie să profităm”, subliniază ziarul britanic. „Ceea ce contează cel mai mult este să putem spune: X milioane de oameni au votat pentru partidele proeuropene, iar numai Y milioane au votat pentru partidele hotărât pro-Brexit”, explică The Guardian. The Telegraph constată însă un „vânt de panică asupra politicii britanice, după ce un sondaj YouGov plasează în fruntea intenţiilor de vot noul partid al eurofobului Nigel Farage. În timp ce Partidul Conservator, aflat la guvernare, se pregăteşte de un dezastru electoral, „nivelul de susţinere de care beneficiază partidul lui Farage va exacerba temerile cele mai întunecate”, comentează The Telegraph.
„România sfidează Uniunea Europeană în privința statului de drept”, titrează Eu Observer. „Senatorii români au aprobat o lege care le va permite mai multor suspecți de corupție la nivel înalt să scape basma curată prin scurtarea termenului de prescripție a infracțiunilor, un gest de sfidare al îngrijorărilor europene cu privire la abuzul „sistemic” contra statului de drept într-o țară care deține în prezent președinția Uniunii. Premierul român Viorica Dăncilă se angajează și ea să „finalizeze” alte amendamente controversate, în ciuda avertismentelor Comisiei Europene cum că Bucureștiul se poate confrunta cu procedura sancționării de către UE”, se arată în ştirea EuObserver. New York Times notează că „ministrul român al justiției demisionează după ce a pierdut sprijinul partidului”. „Căderea lui Toader e văzută ca fiind legată de faptul că nu a adoptat acte legislative pe care vocile critice, inclusiv Uniunea Europeană, le consideră menite să submineze lupta împotriva corupției politice”, comentează cotidianul american. În schimb, fostul ministru bulgar de externe Ivailo Kalfin consideră că „România a ştiut să beneficieze mai mult de statutul său de membru al UE decât Bulgaria”. „În comparaţie cu alte state, dacă luăm exemplul României, care este cel mai aproape de noi, ea a ştiut să beneficieze mai mult de statutul său de membru al uniunii. Am intrat în UE împreună în urmă cu 12 ani, dar şi în ceea ce priveşte veniturile – pensii şi salarii – şi în ceea ce priveşte creşterea economică, este mult înaintea Bulgariei”, a spus Kalfin, citat de postul public de radio BNR.
Pentru jurnalişti „lumea continuă să se întunece” constată Le Vif. Pe harta lumii, numai 24% din cele 180 de țări și teritorii studiate prezintă o situație “bună” sau “mai curând bună” pentru libertatea presei, detaliază cotidianul belgian, citând concluziile unui studiu publicat de organizaţia Reporteri fără Frontiere. Le Vif observă că libertatea presei regresează şi în Europa, în special sub presiunea puterilor politice din ce în ce mai autoritare. Ura împotriva jurnaliștilor a degenerat în violență, iar pe lângă amenințări fizice, jurnaliștii europeni sunt supuși la multe forme de intimidare și de presiune și la o hărțuire judiciară tot mai mare, mai scrie Le Vif. Constatând “o creștere a pericolelor” Reporteri fără Frontieră atrage atenţia că „hărțuirea, amenințările cu moartea, arestările arbitrare fac parte din ce în ce mai mult din “riscurile meseriei”.
(Carolina Ciulu)
