Paştele însângerat din Sri Lanka a suscitat emoţia presei şi a comunităţii internaţionale. Stupoare şi spaimă, titrează Courrier International, care deplânge uciderea a sute de persoane, în ţara majoritar budistă, unde trăiesc 1,2 milioane de catolici. Imediat după atentatele sinucigaşe ce au vizat biserici şi hoteluri de lux, autorităţile sri-lankeze au decis blocarea temporară a reţelelor de socializare, pentru a opri difuzarea de informaţii false, relatează portalul local de ştiri „Ada Derana”. În mesajul pascal de la Vatican, Papa Francisc şi-a exprimat solidaritatea cu victimele acestor violenţe extreme, care au îndoliat marea sărbătoare creştină. În mesajul tradiţional Urbi et Orbi, Suveranul Pontif a făcut un apel la pace în întreaga lume, mai ales în Orientul Mijlociu, Africa, America Latină şi estul Ucrainei, menţionează Vatican News. Condoleanţe adresate comunităţii creştine din Sri Lanka şi apeluri la apărarea libertăţii religioase şi a luptei contra terorismului au venit din toate colţurile lumii, constată Courrier International. Preşedintele SUA, Donald Trump, a condamnat atentatele şi a oferit poporului sri-lankez ajutorul ţării sale, informează Newsweek. Liderii europeni Donald Tusk şi Jean-Claude Juncker şi-au declarat solidaritatea cu familiile victimelor, la fel şi cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron, adaugă Newsweek.
La câteva zile după incendiul care a distrus parţial catedrala Notre-Dame din Paris, producând un val de mesaje de simpatie şi de propuneri de sprijin, Emmanuel Macron îndeamnă UE să creeze „un mecanism de cooperare pentru patrimoniul european aflat în pericol”, după cum au afirmat ministrul francez al Culturii, Franck Riester, şi secretarul de stat la Afaceri europene, Amélie de Montchalin, în Journal du Dimanche. Miniştrii afacerilor europene şi ai culturii vor fi invitaţi, pe 3 mai, să prezinte demersuri inovatoare şi locuri emblematice aflate în pericol, din ţările lor, precizează La Libre Belgique.
În acelaşi timp cu mesajele de solidaritate, protestatarii au ieşit din nou pe străzile Parisului, pentru a condamna elitele care doresc mobilizarea unor mari sume de bani pentru refacerea catedralei pariziene, fără să le pese de suferinţele celor care muncesc, relatează The Wall Street Journal. A 23-a sâmbătă de manifestaţii ale vestelor galbene, mobilizate de cinci luni în Franţa, a fost marcată de noi violenţe în capitala Franţei, remarcă Le Figaro.
Alegerile prezidenţiale din Ucraina s-au încheiat cu victoria actorului de comedie Volodymyr Zelensky, în faţa contracandidatului său, Petro Poroşenko, anunţă Kyiv Post. Zelensky a învins, ţara face un salt în necunoscut, titrează Le Monde. Miza este conducerea unei ţări aflate în linia întâi a disputelor Occidentului cu Rusia, în urma anexării de către Moscova a Peninsulei Crimeea, opinează Reuters. Volodymyr Zelensky a promis în campania sa electorală că va declanşa o luptă dură împotriva corupţiei, aminteşte Ukrinform. Investitorii doresc asigurări că noul lider va accelera reformele necesare atragerii de investiţii străine şi menţinerea ţării într-un program al FMI, care a susţinut Ucraina în timpul recesiunii, notează Reuters. Kremlinul consideră că noul preşedinte al Ucrainei nu va trebui să încheie niciun fel de înţelegere cu Rusia, ci să construiască relaţii reciproc avantajoase, scrie Korrespondent, citând o declaraţie făcută de Dmitri Peşkov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei ruse. Oare a construit Ucraina o rachetă de croazieră care poate ţinti la o distanţă de o mie de kilometri, capabilă de a purta un focos de 150 de kilograme? întreabă The National Interest, referindu-se la o afirmaţie lansată în campanie de Petro Poroşenko. Implicaţiile strategice ale unei asemenea arme ar fi esenţiale pentru planificarea defensivă a Ucrainei, opinează The National Interest.
Ca răspuns la consolidarea NATO în Marea Neagră, Rusia îşi modernizează forţele militare, anunţă Ria Novosti. Ministrul adjunct de Externe, Alexandr Gruşko, a menţionat că ţara sa monitorizează îndeaproape proiectele de infrastructură ale Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv pe cele desfăşurate în România, notează Ria Novosti. „Vom răspunde la toate acestea în conformitate cu ideile noastre despre ceea ce trebuie făcut pentru a ne asigura în mod cert interesele de apărare şi securitate”, a subliniat Gruşko, citat de Ria Novosti.
Într-un eventual conflict militar cu Rusia sau China, Statele Unite ar putea miza pe o victorie numai în cazul în care Pentagonul va spori capacitatea de luptă a unităţilor de infanterie, subliniază The National Interest. În strategia naţională de apărare a Americii, Rusia şi China sunt considerate principalele ameninţări pentru SUA, detaliază publicaţia americană, adăugând că, într-un buget militar uriaş s-au prevăzut cheltuieli pentru tehnologia nucleară, pentru dezvoltarea industriei cibernetice şi explorarea spaţiului cosmic.
Cristina Zaharia
