Atentatele sângeroase din Sri Lanka continuă să ţină capul de afiş în presa internaţională. Ziarele străine sunt însă atente şi la decizia anunţată de preşedintele Trump de a anula toate derogările de la sancţiunile aplicate Iranului, precum şi la apropiata întâlnire dintre liderul nord-coreean Kim Jong-un şi preşedintele rus Vladimir Putin. Şi nici România nu lipseşte din paginile cotidianelor externe.
„ISIS revendică responsabilitatea pentru atacuri”, titrează New York Times cu referire la atentatele din Sri Lanka, soldate cu peste 300 de morţi. „Guvernul a spus că atentatorii au primit ajutor de peste hotare” pentru planificarea masacrului şi că „unii din ei au mers în Siria, bază a Statului Islamic”, adaugă ziarul new-yorkez. De la Londra, The Telegraph încearcă să refacă traseul parcurs din Sri Lanka până în Siria de „câteva zeci de musulmani sri-lankezi” care s-au alăturat mişcării jihadiste, cu concluzia că „de când ISIS a pierdut întregul teritoriu pe care l-a stăpânit cândva în Irak şi Siria, luna trecută, sporeşte preocuparea legată de întoarcerea luptătorilor în ţările de provenienţă”. Un alt cotidian londonez, The Guardian notează că „ministrul sri-lankez al apărării a spus că atentatele sunt un răspuns la uciderea musulmanilor în (oraşul neo-zeelandez) Christchurch”, luna trecută. Jurnalul italian Panorama vorbeşte despre „Războiul Sfânt pe care nu vrem să-l vedem”, amintind că „teroriştii au atacat cu bombe” lovind „când bisericile erau arhipline, în timp ce se sărbătorea Învierea lui Isus”. Iar ziarul german Die Welt conchide: „Masacrul din Sri Lanka se încadrează într-un model”. Totuşi, într-un articol de analiză, Washington Post apreciază că deşi gruparea extremistă a Statului Islamic a revendicat atacul, „amploarea implicării acesteia şi chiar implicarea sa sunt neclare”.
Clar este faptul că preşedintele „Trump vrea să exercite o ‘presiune maximă’ asupra Iranului” prin decizia de a penaliza orice ţară care importă petrol din Republica islamică, fără excepţii – punctează Wall Street Journal. De fapt, efectele demersului se fac deja simţite, remarcă Financial Times, cu referire la reacţia burselor unde preţul petrolului a ajuns la un nou nivel record pentru a doua zi consecutiv. Ziarul Hurriyet îl citează pe ministrul de externe al Turciei, care atenţionează că demersul SUA „nu va servi pacea şi stabilitatea regională şi va afecta poporul iranian”. Ziarul londonez The Times apreciază că „preşedintele Trump riscă războaie comerciale şi diplomatice cu puterile asiatice în ascensiune China şi India”. Iar The Guardian conchide sec: „S-ar putea ca sfârşitul derogărilor de la sancţiunile aplicate Iranului să fie un autogol pentru Trump”, întrucât „interzicerea comercializării petrolului din Iran pe piaţa internaţională va determina creşterea preţului petrolului şi a costurilor pentru afacerile americane”. „Ultimii doi ani şi ceva au demonstrat că este o naivitate să ne aşteptăm ca politicile strategice şi economice ale lui Donald Trump să dea dovadă de coerenţă”, observă cotidianul britanic, dar „chiar şi aşa, lipsa unei analize de perspectivă a efectelor deciziei de a pune capăt derogărilor de la sancţiunile aplicate ţărilor care cumpără petrol din Iran este surprinzătoare”, conchide The Guardian.
O altă ţară vizată de un regim de sancţiuni impus de Statele Unite, Coreea de Nord confirmă între timp vizita preşedintelui său, Kim Jong-un, în Rusia – informează Le Soir. Cu precizarea că „va fi primul summit al celor doi lideri” şi că întâlnirea lor „are loc la mai puţin de două luni de la al doilea summit al lui Kim Jong-un cu preşedintele american Donald Trump, încheiat fără a se ajunge la un acord privind arsenalul nuclear nord-coreean”. Washington Examiner este de părere că „întâlnirea la nivel înalt dintre Putin şi Kim Jong-un complică un eventual acord (al SUA) cu Coreea de Nord” şi notează că „pentru Rusia, o relaţie amicală cu Coreea de Nord s-ar putea dovedi o cale mai uşoară de a-şi atinge vechile ţinte preferate: haosul şi subminarea obiectivelor SUA”. Iar La Libre Belgique punctează că „mâna de lucru nord-coreeană ieftină este o sursă de valută preţioasă pentru Phenian” care a trimis circa 10.000 de muncitori în Rusia.
Exportul de forţă de muncă este de altfel o preocupare şi pentru ţara noastră, după cum relevă ziarul italian La Repubblica, într-un articol intitulat „Medici puţini – salvarea vine din Est”, care evidenţiază că pentru a completa deficitul de personal sanitar calificat din regiunea Veneto, guvernatorul provinciei italiene „caută cadre cu diplomă din România, mai ales din zona oraşului Timişoara”, principalul motiv al preferinţei pentru specialiştii români fiind „apropierea lingvistică”. Iar pe de altă parte, sub titlul „Tot mai mulţi studenţi în Medicină pleacă din Franţa pentru a se forma în România”, cotidianul parizian Le Monde scrie că „oraşul Cluj a devenit Mecca studenţilor medicinişti francezi, care îşi iau aici diploma, departe de (…) competiţia acerbă din Franţa”. Subliniind rolul francofoniei, Le Monde menţionează că „imaginea pe care (studenţii francezi) o transmit este foarte diferită de cea vehiculată de mass media franceză care, mărturisesc aceşti studenţi, rostogoleşte aceleaşi şi aceleaşi clişee referitoare la România: sărăcie, corupţie, diplome universitare cumpărate la un preţ derizoriu, nivel scăzut al studiilor…”
(Adriana Buzoianu, RADOR)
