Rada Supremă (parlamentul din Kiev) a adoptat ieri controversata lege privind limba de stat, care practic prevede obligativitatea folosirii limbii ucrainene în toate domeniile vieţii, cu excepţia convorbirilor particulare şi a procesiunilor religioase. Încălcarea acestei reguli constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă. În cazul defăimării simbolurilor naţionale însă, legea prevede pedeapsa cu închisoarea.
Legea stipulează că fiecare cetăţean al Ucrainei este obligat să vorbească limba de stat. Pentru ca cetăţenii să poate respecta această prevedere legală, se vor organiza cursuri pentru învăţarea limbii ucrainene. Legea prevede înfiinţarea unei comisii naţionale de limbă. Această instituţie va stabili, printre altele, nivelul de dificultate al examenului de limbă pe care îl vor susține persoanele care doresc să obţină cetăţenia ucraineană. Este însă liniştitor pentru cei dornici să devină cetăţeni ucrainieni, că în ceea ce priveşte acest capitol al actului normativ, va intra în vigoare numai peste doi ani.
Leguitorii au reglementat şi limba publicaţiilor tipărite (ziare, reviste şi cărţi) care sunt publicate în Ucraina şi au stabilit că cel puţin jumătate dintre acestea – în ceea ce priveşte tirajul lor – trebuie să apară în limba ucraineană. Pentru a se conforma acestei prevederi, editorii au primit un termen de 13 luni. Prin derogare de la aceasta regulă, în cazul cărților, prevederea se va aplica doar peste doi ani. Portalurile de ştiri pot funcţiona şi în alte limbi, dar în mod obligatoriu paginile lor trebuie să apară şi în traducere ucraineană. Această obligativitate, pe lângă cheltuieli suplimentare va crea probleme site-urilor de cultură care publică poezii sau alte opere literare a căror traducere necesită cunoştinţe complexe şi talent literar.
Aplicarea acestor prevederi legale va fi supravegheată de „controlori de limbă”. Potrivit agenţiei de ştiri ucrainene UNIAN citată de ziarul maghiar Népszava, legea prevede obligativitatea conducătorilor instituţiilor de stat, deputaţilor, judecătorilor şi procurorilor, angajaţilor băncii naţionale, ofiţerilor, profesorilor, medicilor care lucrează în instituţii finanţate de stat, să dețină un certificat de stăpânire a limbii ucrainene.
Legea a fost adoptată în prima lectură de anul trecut din octombrie, iar în luna februarie a acestui an a început dezbaterea parlamentară în urma căreia a fost adoptată forma finală a legii. La această lege, deputaţii au depus peste de două mii de amendamente. Potrivit UNIAN, pentru ca legea să fie adoptată era nevoie de 226 de voturi (parlamentul ucrainean are 450 de membri). Ieri, 278 de deputaţi au votat pentru adoptarea legii. Printre cei care au susţinut adoptarea actului normativ se află şi partidul preşedintelui Petro Poroşenko cu 106 deputaţi. Preşedintele parlamentului, Andri Parubi a declarat că Poroşenko a promis că va semna legea înainte să-și încheie mandatul de preşedinte. Adoptarea legii a fost salutată cu îndelungi aplauze de către deputaţi, care s-au ridicat în picioare şi au strigat: Glorie Ucrainei, glorie eroilor!, după care au cântat imnul naţional.
Portalul de limbă maghiară din Ucraina Kárpátalja ma scrie în ediţia sa de ieri că preşedintele ales duminică Volodimir Zelenski, a cărui limba maternă este cea rusă, a promis pe pagina sa de pe un site de socializare, că va solicita reexaminarea legii. Acesta doreşte să verifice dacă actul normativ contravine Constituţiei Ucrainei şi dacă serveşte sau nu interesele fiecărui cetăţean din Ucraina. Zelenski este de părere că statul ar trebui să stimuleze dezvoltarea limbii ucrainene prin exemple pozitive şi nu prin incriminări şi aplicare de sancţiuni.
Comunitatea românească din Ucraina critică legea adoptată ieri. Fostul diplomat român la Cernăuţi Dr. Dorin Popescu a declarat – citat de Adevărul – imediat după adoptarea în prima lectură a legii, că „Proiectul este văzut de către comunitatea românească din Ucraina drept o «mare lovitură împotriva minorităţilor naţionale, inclusiv împotriva românilor din regiunile Cernăuţi, Odesa şi Transcarpatia»“.
Buletinul informativ al UDMR de ieri îl citează pe preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, în opinia căruia, prin adoptarea legii limbii de stat, Ucraina nu s-a apropiat cu niciun pas spre aderarea la UE, ba mai mult, se îndepărtează de ea. Hunor Kelemen consideră că decizia Parlamentului ucrainean este extremistă şi de excludere şi şi-a exprimat speranţa că nici Petro Porosenko, care-şi exercită ultimele zile din mandat, şi nici Volodimir Zelenski, preşedintele ales la sfârşitul săptămânii trecute, nu vor promulga noua lege.
Candidatul independent la Parlamentul European George Simion, fondatorul platformei unioniste Acţiunea 2012, consideră că aplicarea legii va însemna „reducerea la tăcere a limbii române din Ucraina”. scrie Realitatea.net.
Potrivit unui sondaj realizat în anul 2017 – citat de Hotnews – doar 68% din populaţia ţării consideră limba ucraineană drept limbă maternă.
Székely Ervin, Rador
