Anunţul privind retragerea parţială a Iranului din acordul nuclear internaţional ţine capul de afiş în presa internaţională. Dar şi summitul de la Sibiu, care îi reuneşte pe şefii de stat sau de guvern din ţările UE cu excepţia Marii Britanii, se impune atenţiei ziarelor străine.
Sub titlul „Liderii UE pregătesc o demonstraţie de unitate post-Brexit”, EUobserver scrie că „după 10 ani de gestiune a crizei, indiferent că vorbim de euro sau migraţie, liderii UE27 vor încerca să se afirme drept motoarele principale ale proiectului european, prin stabilirea unei agende pentru următorii cinci ani”. Observatorul european punctează de asemenea că „ia amploare de la o vreme un curent ce favorizează aprobarea unor decizii în probleme externe de către o majoritate a statelor uniunii, iar nu prin unanimitate, şi posibilitatea ca UE să aibă o voce globală mai puternică”. Şi în plus, „conform proiectului de concluzii, liderii ar trebui să se angajeze că vor proteja ‘modul nostru de viaţă, democraţia şi statul de drept'”, notează acelaşi cotidian de la Bruxelles. Şi atenţionează că dacă „noul scenariu al UE ce se prefigurează înainte de Sibiu (…) este al unei Europe ‘care protejează’ – indiferent că vorbim de şocuri economice, comerţ, schimbarea climei sau migraţie”, „pentru a se lua deciziile esenţiale privitoare la o Europă protectoare, diviziunile vor trebui vindecate, pentru că altfel temuta discuţie despre Europa cu mai multe viteze ar putea ieşi din nou la suprafaţă”. „Este un summit mai degrabă al ambiţiilor, decât al orientării de viitor”, este de părere Le Soir, în vreme ce The Telegraph estimează că „demonstraţia de unitate a UE post-Brexit de la summitul din România expune vechi diviziuni”. Tot din Marea Britanie, sub titlul „Pentru multiculturalul Sibiu şi pentru preşedintele României – o şansă de a străluci”, Emerging Europe reliefează că Transilvania este „regiunea care rămâne una din cele mai multiculturale din noua Europă şi nicăieri lucrul acesta nu este mai evident ca la Sibiu”, oraşul care găzduieşte „unul din ultimele evenimente marcante pentru preşedinţia românească a Consiliului UE, care ia sfârşit în luna iunie”. La rândul său, preşedintele Iohannis „se va afla în elementul său, căci el impresionează pe scena europeană” mai mult „decât pe plan intern, unde în faţa ostilităţilor din parlament s-a dovedit deseori neputincios”, adaugă Emerging Europe. În schimb, cotidianul britanic The Guardian alege să se ocupe de marele absent al summitului, „tenebrosul personaj care ia decizii în România”, Liviu Dragnea, liderul Partidului Social Democrat din România, care „irită tot mai mult organizaţia”. Într-o prezentare a programului reuniunii informale a liderilor din Uniunea Europeană, agenţia maghiară MTI relevă că acum participanţii la reuniune „îşi doresc să lase deoparte subiectul Brexit, care a acaparat ordinea de zi a consultărilor desfăşurate în ultimii doi ani, şi să se concentreze asupra altor teme preocupante pentru cei 27”, între care protejarea cetăţenilor europeni, drepturile şi libertăţile acestora, consolidarea competitivităţii economice sau construirea unui viitor ‘mai verde’, rezumă agenţia de presă ungară. De la Nicosia, publicaţia Phileleftheros informează că la summitul UE preşedintele Ciprului „va ridica problema recentelor acţiuni ilegale ale Turciei în Zona Economică Exclusivă a Ciprului”. De la Lisabona, Diario de Noticias notează că „guvernul portughez insistă asupra dezvoltării modelului european drept bază economică pentru viitorul UE ca element esenţial al agendei strategice a Uniunii pentru 2019-2024”. Din Franţa, Les Echos constată că României „îi revine privilegiul de a organiza acest summit informal departe de capitală, cu scopul de a încarna o Uniune care se vrea mai aproape de cetăţenii săi” şi rezumă că evenimentul „a fost conceput pentru a da o direcţie pe termen lung Uniunii Europene”. Iar Financial Times menţionează reuniunea din România drept posibil loc de dezbatere a situaţiei create după retragerea parţială a Iranului din acordul nuclear internaţional, la un an de la decizia preşedintelui Trump de a înceta să mai respecte termenii tratatului. Ca urmare a anunţului venit din republica islamică, „SUA ameninţă cu impunerea de noi sancţiuni”, informează New York Times, cu menţiunea că „decizia nu ucide acordul din 2015, dar împinge confruntarea dintre Washington şi Teheran pe un teritoriu nou şi potenţial periculos”. Wall Street Journal consideră că demersul Iranului reprezintă „un efort de a exercita presiuni asupra puterilor europene pentru a obţine ajutor din partea lor pentru economia republicii islamice”. Le Monde apreciază că „discursul lui Rouhani este destinat în primul rând populaţiei iraniene, pusă la încercare de sancţiuni şi de epuizarea economiei care s-a contractat cu 3,6% anul trecut” şi în plus preşedintele „se apără şi de criticii cei mai vehemenţi, care doresc retragerea imediată din acord şi repornirea centrifugelor”. Iar Handelsblatt din Germania atenţionează că deşi deocamdată tensiunile geopolitice nu vor antrena un şoc al preţului petrolului, „teama de lipsa aprovizionării se propagă pe pieţe”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
