Summit-ul informal al Uniunii Europene, de la Sibiu, organizat de Ziua Europei, este în atenţia comentatorilor şi a analiştilor presei internaţionale. Liderii UE s-au reunit în pitorescul oraş românesc pentru a-şi reînnoi jurămintele matrimoniale, anunţă Bloomberg şi deplânge faptul că promisiunile Europei sună a vorbe goale, în timp ce eşecuri ale trecutului bântuie summit-ul. Totuşi, liderii europeni au afişat o imagine a curajului şi au reînnoit devotamentul blocului comunitar faţă de unitate, promiţând să protejeze democraţia şi statul de drept, scrie publicaţia americană. Acest summit este, înainte de toate, un simbol pentru a demonstra că UE este solidară şi în condiţiile procesului Brexit, adaugă Frankfurter Rundschau. Ajunsă la 62 de ani, UE are nevoie de reforme, titrează Le Point şi enumeră domeniile prioritare de pe Agenda Summit-ului de la Sibiu: crearea de locuri de muncă, protejarea cetăţenilor, o nouă politică energetică, protecţia mediului şi justiţia. „Europa este cea mai bună idee care a existat vreodată”, au declamat la unison 21 de state ale UE, între care şi România, subliniind că integrarea europeană a contribuit la realizarea speranţei de pace a Europei, după ce naţionalismul neîngrădit şi alte ideologii extremiste au condus Europa la barbaria a două războaie mondiale, notează EUObserver. Totodată, liderii semnatari au îndemnat cetăţenii să participe la vot, amintind că apropiatele alegeri au o importanţă deosebită, deoarece oamenii sunt cei care vor alege direcţia pe care o va lua Uniunea. „Vrem o Europă puternică şi integrată. Aşadar, avem nevoie de o Uniune Europeană puternică, o Uniune cu instituţii comune, o Uniune care să-şi revizuiască constant activitatea cu un ochi critic şi care să se poată reforma”, asigură semnatarii apelului, citaţi de IlSole24Ore. Cei 21 de preşedinţi semnatari consideră că, „mai mult ca oricând, UE se confruntă cu mari provocări”, arătând că, „pentru prima dată de la începutul integrării europene, oamenii vorbesc despre inversarea uneia sau a mai multor etape ale integrării”, notează Diario de Noticias. Die Presse analizează situaţia de pe scena politică românească, remarcând că, exact în momentul primului mare Summit al UE în ţara care prezidează preşedinţia semestrială a Uniunii, se acutizează lupta pentru putere, iar alegerile europene vor constitui bătălia decisivă dintre socialiştii de la guvernare şi opoziţie. Totodată, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că România trebuie să facă mai multe eforturi pentru a atinge pe deplin standardele europene ale statului de drept, reţine Associated Press. Europa are în faţă un scrutin continental cu implicaţii naţionale, atenţionează Stratfor şi explică: În ţări precum Germania şi Italia, alegerile vor testa popularitatea şi stabilitatea unor alianţe incomode de guvernare, cu potenţialul de a genera noi incertitudini politice. Scrutinul va avea, de asemenea, repercusiuni în ţări ca Belgia, Franţa sau România, întrucât va coincide cu alegeri generale, regionale şi locale, dar şi cu referendumuri, analizează Stratfor. Într-un moment în care riscul politic ia amploare în Europa şi fragmentarea peisajului ei electoral este în creştere, alegerile europene vin să adauge încă o sursă de incertitudine, la nivelul întregului continent. Drept urmare, un vot care ar trebui să fie în primul rând legat de viitorul regiunii va servi în multe locuri la o agravare şi mai mare a disensiunilor interne, conchide Strafor. Europenii s-au reunit în România, pentru a lucra la epoca post-Juncker, titrează Les Echos. Dincolo de succesiunea la funcţia deţinută acum de Jean-Claude Juncker, se profilează o mare reconfigurare, scrie ziarul francez şi conchide ironic: „Începutul marii partide de pocher pare asigurat”. La Sibiu, liderii europeni se angajează într-un nou pact pentru o Europă echitabilă, rezistentă şi durabilă, reţine La Stampa. Viitoarea Agendă 2030 ar putea constitui contractul social şi economic pentru secolul al XXI-lea, menit să asigure condiţii decente de viaţă pentru toţi şi să reducă inegalităţile sociale, garantând durabilitatea planetei noastre şi, mai presus de toate, să inaugureze un nou sezon de inovare şi progres în toate domeniile, pentru o Europă deschisă către restul lumii, subliniază La Stampa. Analizând temele Summit-ului de la Sibiu, Rossia Segodnia atrage atenţia că sunt deosebit de importante problemele de ordin geopolitic şi geostrategic, opinând că toată lumea înţelege că echilibrul de forţe de pe arena mondială realmente se schimbă, aşa cum se schimbă şi legăturile dintre cei mai mari jucători – SUA, Rusia, China şi Uniunea Europeană.
Abordând recentele evoluţii legate de acordul nuclear cu Iranul, cancelarul german Angela Merkel a declarat că UE doreşte să evite o escaladare în disputa privind programul nuclear iranian, adăugând că Teheranul trebuie să recunoască faptul că este în interesul său să respecte acordul aflat acum în pericol, scrie The Star. Totodată, preşedintele francez Emmanuel Macron a adăugat că acordul ar trebui completat de alte tratate privind programul de rachete iranian şi potenţialul rol destabilizator al Teheranului în Orientul Mijlociu, citează The New York Times.
Resursele naturale ale Terrei, disponibile anual, s-ar epuiza astăzi, 10 mai, dacă toţi oamenii de pe planetă ar consuma la fel ca europenii, avertizează un raport al organizaţiei ecologiste World Wide Fund, publicat chiar de Ziua Europei. Ţările UE trăiesc cu mult mai bine decât le permit resursele Terrei, titrează The New York Times, citând raportul care susţine că ele consumă până la 20% din bio-capacitatea Pământului, deşi reprezintă numai 7% din populaţia mondială”. În concluzie, ar fi necesare 2,8 planete albastre, dacă toată lumea ar consuma în acest ritm.
Cristina Zaharia – Rador
