Summitul informal al Uniunii Europene de la Sibiu continuă să ocupe spaţii largi în presa internaţională. „Uniunea Europeană a celor 27 de state membre promite să vorbească pe o singură voce după Brexit”, titrează EuObserver, în timp ce France 24 detaliază că „reuniţi fără Marea Britanie, liderii europeni au semnat joi o declaraţie privind viitorul Europei şi au definit o listă de zece angajamente”. „Liderii ţărilor membre promit o Uniune mai puternică şi mai unită”, titrează Magyar Hirlap, detaliind: „În Declaraţia de la Sibiu se constată că Europa unită în spiritul păcii şi democraţiei a creat stabilitate şi bunăstare pe continent, prin cei un miliard şi jumătate de cetăţeni ai săi şi prin piaţa sa unică, şi a devenit protagonistul economic şi comercial al pieţei globale, factorul de influenţare a politicii mondiale”. Citând aceeaşi declaraţie de la Sibiu, ziarul cipriot Phileleftheros conchide că „Europa va fi un lider global responsabil”.
„De Ziua Europei, cei 27 au jurat „solidaritate” reciprocă, pentru a întări o „unitate” tot „mai puternică”, scrie şi Diario de Noticias. Cotidianul portughez comentează că „Nimeni nu își amintește de un summit al Uniunii Europene cu aplauze din partea asistenţei, la primirea liderilor, aşa cum s-a întâmplat în România. Populația s-a adunat curioasă și ordonată pentru a vedea sosirea președinților și a primilor-miniștri la o reuniune care a emis o declarație istorică, în cursul primei președinții a unui stat membru, de a cărui capacitate organizatorică autoritățile europene se îndoiau” mai scrie Diario de Noticias.
New York Times notează că „liderii UE au fost de acord că prevenirea schimbării climatice, consolidarea statului de drept şi găsirea unei modalităţi moderne de creştere economică trebuie să se afle în centrul atenţiei Uniunii Europene”. Însă „reuniunea neoficială de la Sibiu nu a dus la nişte decizii clare vizând modul în care pot fi atinse aceste ambiţioase obiective, scoţând astfel în evidenţă disputele din cadrul UE pe mai multe fronturi şi prevestind bătăliile ce vor urma” comentează cotidianul american. Euractiv consideră declaraţia de la Sibiu, drept una „vagă”. „Mai puţin substanţială şi concretă decât concluziile tradiţionale ale summiturilor, declaraţia reliefează principalele aspecte ale domeniilor asupra cărora ar trebui să se concentreze UE în anii următori, în loc să sugereze veritabile modalităţi de acţiune”, scrie Euractiv. Le Figaro vorbeşte despre „arta întâlnirilor ratate”. „Acest summit informal, planificat de multă vreme, trebuia să le permită liderilor să dea pagina după Brexit și, în apropierea alegerilor europene, să-şi proiecteze viitorul în perioada de după 26 mai. Dar, trei ani mai târziu, Regatul Unit este încă în Uniune, fără ca cineva să știe cu adevărat cât timp va rămâne acolo, iar alegerile europene nu oferă claritatea scrutinurilor anterioare”. „Din cauza tuturor acestor incertitudini, întâlnirea de joi nu putea fi altceva decât o încălzire, „un galop de probă”, potrivit declaraţiei lui Jean-Claude Juncker, înainte de summitul decisiv programat la sfârșitul lunii iunie, unde sunt așteptate adevăratele decizii”, şi anume cine va conduce Uniunea în perioada 2019-2024 şi cum vor fi abordate probleme precum clima, statul de drept, locul UE în lume, apărarea și securitatea, comentează Le Figaro. The Guardian observă că summitul a fost „conceput ca o demonstraţie de unitate”, dar „împărţirea posturilor de la vârf provoacă deja scindări”. „La Sibiu, cei 27 s-au lansat în bătălia pentru funcţii”, titrează şi Le Monde. Ziarul spaniol ABC scrie însă că pregătirile pentru numirile în funcţiile-cheie ale Uniunii Europene se vor desfăşura într-un nou summit programat pentru 28 mai, la două zile după alegerile europarlamentare, după cum a anunţat Donald Tusk la Sibiu. „Președinții celor 27 de state membre, care s-au întâlnit pentru câteva ore în orașul Sibiu, au constatat că nu au aceleași sensibilități pentru a aborda această decizie importantă și, prin urmare, Tusk a organizat un conclav preliminar pentru a începe discuția în lumina rezultatelor alegerilor”, explică ziarul spaniol.
În timp ce ziarul grec Kathimerini vorbeşte despre „o aparenţă de unitate”, un analist ungar comentează pentru agenţia MTI că „Summit-ul de la Sibiu a fost caracterizat prin entuziasm şi generalităţi”. La Sofia, agenţia Novini preia declaraţia făcută la Sibiu de premierul bulgar Boiko Borisov cum că „Doar o Europă unită şi puternică poate garanta pacea şi echitatea”.
Presa internaţională comentează şi prestaţiile unor lideri UE. Astfel, ediţia franceză a ziarului Huffington Post constată că „la summitul european de la Sibiu, soluţia lui Macron s-a confruntat cu imobilismul lui Merkel”, iar La Libre Belgique consideră că „Macron profită de summitul european de la Sibiu pentru a-şi face campanie”. Die Tageszeitung o numeşte pe Angela Merkel drept „frânarul de la Sibiu”, detaliind că la summit, cancelarul german „s-a opus, în spatele uşilor închise, iniţiativei lui Macron de a transforma lupta împotriva schimbărilor climatice în ‘piatra unghiulară’ a politicii UE”. „Imediat după ce s-a încheiat summit-ul, Merkel a redevenit cancelarul cu inimă largă şi în faţa camerelor a salutat propunerea lui Macron care are drept scop să facă până în 2050 economia europeană neutră din punct de vedere climatic”, mai scrie ziarul german.
Washington Post observă că şi disputele politice româneşti au ieşit în evidenţă la summitul UE, după ce preşedintele i-a criticat pe unii dintre politicienii ţării pentru că „atacă instituţiile europene” şi subminează poziţia ţării în Uniunea Europeană. Ziarul american comentează că „începând cu anul 2017, România, care în prezent deţine preşedinţia rotativă a UE, s-a aflat într-o situaţie politică viciată de certurile dintre preşedinte şi premier”.
Carolina Ciulu, RADOR
