Preşedintele american Donald Trump îl va primi astăzi la Washington pe premierul maghiar Orbán Viktor. Această întrevedere reprezintă o victorie a diplomaţiei maghiare, având în vedere că prim-ministrul Ungariei încearcă încă de la alegerea lui Trump să obţină o invitaţie la Casa Albă. Potrivit opiniei presei maghiare însă, vizita are un preţ mare şi nu se poate considera că este rezultatul exclusiv al eforturilor diplomatice maghiare.
Ştirea privind această vizită constituie o oarecare surpriză, având în vedere că relaţiile bilaterale americano-ungare sunt tensionate din cauza anumitor probleme, cum sunt situaţia Universităţii Central Europene (CEU), modernizarea centralei nucleare de la Paks de către firma rusească Rosatom şi dezvoltarea relaţiilor comerciale ale Ungariei cu China.
Imediat după apariţia ştirii vizitei, Foreign Policy a opinat că realizarea acestei vizite se datorează ministrului de externe american Mike Pompeo, care a planificat o serie de întâlniri la nivel înalt cu liderii ţărilor din Europa Centrală. Înaintea acestei vizite a lui Orbán, la începutul lunii martie a fost primit la Washington premierul ceh Andrei Babiš, iar premierul slovac Peter Pellegrini s-a întâlnit cu Donald Trump la data de 3 mai în Biroul Oval. Motivul acestor întrevederi este că Statele Unite sunt îngrijorate din cauza influenţei economice şi politice a Rusiei şi a Chinei în aceste ţări.
Comunicatul oficial al Ministerului de Comerţ Exterior şi de Externe al Ungariei scrie că pe agenda întâlnirii figurează discutarea problemelor legate de siguranţa energetică, cooperarea în domeniul apărării, relaţiile bilaterale şi chestiuni legate de securitatea regională. Portalul de investigaţii jurnalistice Direkt 36 a publicat ieri detalii referitoare la întâlnirea de azi dintre Trump şi Orbán. Potrivit portalului, informaţiile provin de la ambasadorul Statelor Unite la Budapesta, David Cornstein, care a vorbit în urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unor covorbiri restrânse, cu colaboratori ai deputaţilor republicani la Budapesta. Mai multe surse au confirmat conţinutul convorbirilor pentru portal, dar Ambasada SUA la Budapesta nu a dorit să le comenteze.
Cornstei a afirmat – scrie Direct 36 – că este posibil ca Ungaria în viitorul apropiat să-și diminueze dependenţa față de gazul rusesc, pe de o parte pentru că tratativele cu firma americană ExxonMobil sunt în stare avansată. Acesta ar însemna că Ungaria ar putea să cumpere gaz din rezervele subacvatice ale României din Marea Neagră. Pe de altă parte, Budapesta va cumpăra gaz şi de la terminalul maritim din Croaţia al gazului de şist lichefiat american. Pe lângă aceasta Ungaria va cumpăra arme în valoare de un miliard de dolari de la producătorul american de avioane Lockheed Martin şi se duc tratative pentru un alt contract de valoare similară cu un alt producător american de armament. Sursele portalului Direct 36 spun că ar putea să fie vorba despre firma producătoare de rachete, Raytheon. Potrivit informațiilor portalului, în acest caz este vorba despre cumpărarea sistemului de antirachetă cu rază medie de acţiune NASAMS, pe care firma amintită îl produce împreună cu fabrica norvegiană Kongsberg. În acest al doilea caz există însă un punct critic, şi anume acela că Ungaria și-ar dori ca guvernul maghiar să poată să controleze în întregime sprijinul anual de 70 de miliarde de forinţi (aproximativ 209 milioane de euro) acordat Ungariei de Fondul Norvegian pentru sprijinirea societăţii civile. În prezent 10% din aceşti bani sunt distribuiţi de o organizaţie civică aleasă de norvegieni.
Un alt punct important pe agenda discuţiilor de azi va fi cazul producătorlui chinez de telefonie Huawei. Partea maghiară insistă pentru menţinerea tehnologiei oferită de producătorul chinez, iar americanii cred că pe termen lung opţiunea pentru Huawei ascunde riscuri economice foarte mari.
Székely Ervin, Rador
