Presa internaţională rezervă spaţii ample tensiunilor tot mai pronunţate dintre Statele Unite şi Iran, precum şi disputei comerciale dintre America şi China.
„China ripostează împotriva SUA cu propriile sale creşteri de tarife”, titrează New York Times cu menţiunea că „acţiunea Beijingului corespunde amânării de facto a colectării acestor tarife crescute de către administraţia Trump, lăsând ambelor părţi timp pentru a conveni un acord”. Le Monde constată că „escalada continuă în războiul comercial dintre Statele Unite şi China”, iar acum „privirile sunt îndreptate spre Donald Trump, care s-a arătat extrem de ameninţător” cu puţin timp înainte de anunţul Beijingului. Washington Post apreciază că „tacticile comerciale ale lui Trump sunt ţinta criticilor după riposta Chinei”. La Libre Belgique punctează că solicitările formulate de administraţia americană în negocierile pentru un acord se referă la reducerea imensului său deficit comercial în relaţia cu China, care se ridica la 378 de miliarde de dolari în 2018. Wall Street Journal evidenţiază că „un acord comercial cu China trebuie să pună capăt distorsiunilor provocate pe pieţe de subvenţiile ilegale, deseori invizibile ale Beijingului, care permit întreprinderilor de stat şi altor companii chineze să-şi asigure avantaje incorecte”. Dar, adaugă acelaşi jurnal american, creşterea tarifelor nu va atinge acest obiectiv, înscriindu-se în „practicile comerciale abuzive ale Americii”, discriminatorii la rândul lor pentru o serie de produse chineze de import.
Pentru ziarele din Europa, mai preocupantă se dovedeşte criza care se prefigurează între Statele Unite şi Iran. „Înfruntarea de durată ameninţă să se transforme în criză, după presupusa sabotare a două tancuri petroliere saudite”, scrie The Guardian cu referire la incidentul petrecut duminică în largul coastelor Emiratelor Arabe Unite. „Ceea ce săptămâna trecută era o înfruntare care se prefigura, a devenit o criză în timp real cu puternice implicaţii atât pentru securitatea energetică globală cât şi pentru stabilitatea regională”, opinează ziarul britanic. Iar un alt cotidian londonez, The Times îl citează pe secretarul britanic al apărării, Jeremy Hunt care „şi-a exprimat alarma în faţa pericolului declanşării unui război accidental” cu Iranul. Mai ales că, după cum explică The Times, „modul în care America planifică un război cu Iranul şi modul în care Iranul planifică un război cu America sunt două lucruri diferite”. Şi deşi „aparatele de securitate din fiecare din aceste ţări înţeleg foarte bine acest lucru, în ambele cazuri aparatul de securitate şi politicienii nu sunt pe aceeaşi pagină, iar aici se află pericolul”, atenţionează cotidianul londonez. Iranul se afla şi pe agenda discuţiilor vizitei neplanificate a secretarului de stat american Mike Pompeo la Bruxelles, relatează Washington Post. Acelaşi cotidian din capitala americană scrie şi despre vizita premierului ungar Viktor Orban la Casa Albă, cu concluzia că „Trump îi favorizează pe inamicii democraţiei”.
Mai multe ziare străine, între care Le Figaro, Politico şi Financial Times publică articole dedicate scrisorii trimise României de prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. „UE dă un ultimatum României în problema conflictului privind statul de drept”, titrează Financial Times, cu menţiunea că „Bruxelles-ul este alarmat de sprijinul României pentru modificări legislative care ar diminua termenul de prescripţie pentru infracţiuni de corupţie, ar permite apeluri contra verdictelor definitive în cazurile de corupţie şi i-ar conferi Ministerului Justiţiei puteri mai mari asupra sistemului judiciar”. Dacă nu va reveni asupra acestor măsuri, România „se va confrunta cu o anchetă disciplinară, cum sunt cele deja pornite împotriva Poloniei şi Ungariei, acestea fiind însoţite şi de ameninţarea unor sancţiuni”, adaugă Financial Times. Totuşi, ziarul britanic constată că „disputele Comisiei cu ţari membre pe tema statului de drept evidenţiază limitele puterii ei, în special deoarece orice sancţiuni impuse prin procedura de Articol 7 necesită unanimitatea celor 27 de state membre”. Iar sub titlul „Referendumul din România, o tentativă de combatere a corupţiei”, EUobserver punctează că „Prin referendumul pe care îl va organiza, Iohannis speră să câştige un mandat politic pentru a zădărnici încercările PSD de a se face invulnerabil la acuzaţiile de corupţie”. Totuşi, observatorul european atenţionează că acesta „rămâne un pas într-o lungă călătorie, iar România nu va reuşi să câştige lupta împotriva corupţiei până când nu va consolida legile şi nu va contesta eficient cultura împământenită a corupţiei”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
