Întâlnirea de la Soci a secretarului american de stat, Mike Pompeo, cu preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cu ministrul de externe, Serghei Lavrov, este analizată de presa internaţională. Pompeo a sosit în staţiunea de la Marea Neagră într-un moment în care relaţiile dintre SUA şi Rusia sunt la cel mai scăzut nivel atins după Războiul Rece, constată The Washington Post. Dezarmarea nucleară, impasul acordului nuclear iranian, dar şi criza din Venezuela s-au aflat pe agenda discuţiilor dintre Pompeo, Putin şi Lavrov, menţionează The New York Times. Vladimir Putin l-a primit pe Mike Pompeo, pentru a încerca să stabilizeze relaţiile foarte tensionate dintre puterile rivale, în ciuda unei liste tot mai lungi de motive de tensiune, notează Le Vif. Însă Vladimir Putin şi-a exprimat speranţa în restabilirea relaţiilor ruso-americane, invocând o bună colaborare în lupta împotriva terorismului, în dosarul nord-coreean şi în problema Afganistanului, subliniază Tass. În acelaşi timp, delegaţia rusă prezentă la Conferinţa pentru dezarmare de la Geneva a amintit punctul de vedere al Rusiei privind neîndeplinirea de către ţările occidentale a promisiunii privind neextinderea Alianţei Nord-Atlantice spre Est, scrie Tass. Diplomaţii ruşi au susţinut, tot la Geneva, că bugetul pentru apărare al ţărilor NATO depăşeşte bugetul Rusiei de peste 20 de ori, iar dezechilibrul armelor convenţionale nu este în favoarea Rusiei, adaugă Tass. Totodată, ei au criticat din nou amplasarea, în Europa de Est, a elementelor sistemului antirachetă al SUA.
În Europa, forţele americane au început o serie de exerciţii militare pentru descurajarea Rusiei şi menţinerea unei Europe stabile şi securizate, anunţă EUObserver. Primul exerciţiu are loc în Croaţia, Ungaria şi Slovenia, şi va dura până pe 30 mai. Celelalte exerciţii se vor încheia în septembrie şi la ele vor participa statele NATO Bulgaria, Germania, Islanda, Italia şi România, precum şi partenerii NATO Georgia şi Ucraina, adaugă EUObserver. Rusia şi Norvegia vor efectua manevre navale comune, la finele lunii mai, în Marea Barents, în apele internaţionale, la frontiera maritimă dintre Rusia şi Norvegia, informează Ria Novosti. Recent, navele Flotei Pacificului din Rusia şi Forţele Navale Chineze au efectuat exerciţii militare comune intitulate „Cooperarea maritimă – 2019” în Marea Galbenă, aminteşte Russia Today. În acelaşi timp, un grup de inspectori militari ruşi cu statut diplomatic va inspecta activitatea militară din Finlanda, în aceste zile, notează Russia Today. Inspecţiile fac parte din activităţile de rutină privind controlul asupra armamentului, relatează Ria Novosti şi detaliază că inspectorii militari ruşi au mai efectuat asemenea verficări la o bază militară letonă.
Până acum, analizează Stratfor, tratatele pentru controlul armelor nucleare au fost, în principal, bilaterale, americano-ruse, dar SUA vor continua eforturile de a obţine un nou tratat care să includă China, pentru prima dată. Însă, dată fiind neîncrederea existentă între marile puteri, ar fi improbabil ca Beijingul să accepte un acord de limitare nucleară, dar poate întreţine politicos ideea extinderii Noului Start, pentru ca, mai apoi, să rămână pe tuşă, opinează Stratfor.
Contiunuă ecourile la vizita premierului ungar, Viktor Orban, în SUA. Vizita lui Orbán la Washington ar putea deschide un nou capitol, reprezentând sfârşitul izolării diplomatice la nivel înalt a Ungariei, care a durat un deceniu, notează The Washington Times. Vizita se înscrie într-un model specific preşedintelui Donald Trump de a se alia cu lideri autoritari, promotori ai unor idei naţionaliste şi antidemocratice, pentru cauze comune, titrează The New York Times. Să fie Donald Trump interesat de alegerile pentru Parlamentul European? întreabă Jornal Economico, opinând că vizita premierului ungar în Statele Unite este privită drept o posibilă punte între Casa Albă şi extrema-dreaptă europeană. Această întâlnire între patru ochi cu preşedintele Statelor Unite i-a oferit o tribună specială lui Viktor Orban, cunoscut pentru poziţiile sale eurosceptice, cu două săptămâni înaintea alegerilor europene, în care tabăra suveranistă şi populistă este de aşteptat să aibă o creştere, crede Le Figaro.
Tot în febra alegerilor europene, în vreme ce românii se pregătesc să meargă la urne, un grup de vrăjitoare dă în clocot, departe de privirile publicului, relatează Euronews. Deţinătoare ale multor taine, ele vor ca prin filtrul lor magic să treacă doar candidaţii buni, pentru a obţine mandate şi a lua numai decizii favorabile pentru poporul român, reţine Euronews. Însă, cu toată magia lor, România s-ar putea confrunta cu un baraj de sancţiuni ale UE, dacă va crea o impunitate de facto pentru demnitarii corupţi, a avertizat Comisia Europeană, citată de EUObserver. Măsurile ar putea include declanşarea procedurii de sancţiuni, trimiterea în judecată la Curtea UE, refuzul primirii în spaţiul Schengen şi tăierea fondurilor UE, subliniază publicaţia de la Bruxelles. Răspunsul Comisiei Europene la ascensiunea regimului autoritar în Ungaria, Polonia şi România nu a fost suficient, a declarat Guy Verhofstadt, citat de Euronews, însă el a insistat asupra faptului că nu există o divizare Est-Vest în Europa. „Avem nevoie de un pact autentic privind statul de drept şi democraţia în Europa, aşa cum avem un pact de stabilitate privind economia”, a declarat europarlamentarul belgian./czaharia/denisse
Cristina Zaharia – Rador
