„Tensiuni în creştere între SUA şi Iran”, titrează New York Times. Bombardierele B-52 şi avioanele F-15 au început zboruri de descurajare în Golf, într-un demers de a spori presiunea asupra Teheranului şi de a împiedica orice atac al acestuia asupra intereselor americane, notează The Sun. Teheranul, la rândul său, şi-a suspendat oficial unele angajamente din acordul nuclear încheiat în 2015, după cum anunţă Al Jazeera, iar potrivit revistei Time, liderul religios suprem iranian lansează o ameninţare voalată că Iranul ar putea produce uraniu îmbogăţit pentru înarmare, chiar dacă dă asigurări că „Nimeni nu doreşte război”. În contextul acestor tensiuni, Departamentul de Stat al SUA a dispus evacuarea personalului diplomatic neesenţial din Irak, relatează Politico, iar Germania şi Olanda îşi suspendă exerciţiile de instruire militară din Irak din cauza ameninţărilor de securitate din regiune, notează The Guardian. Deutsche Welle constată că Statele Unite nu reuşesc să obţină sprijin internaţional pentru politica lor faţă de Iran, detaliind că în întâlnirile avute în ultimele zile, secretarul de stat Mike Pompeo nu a reuşit să convingă nici Uniunea Europeană şi nici Rusia să susţină strategia americană. „Un conflict cu Iranul nu va fi asemănător cu războiul din Irak, ci va fi mai rău” avertizează Washington Post, în timp ce Financial Times atrage atenţia că „În Orientul Mijlociu, o regiune înţesată de situaţii explozibile şi tensionată printr-o polarizare cu forţă de dinamită, gata oricând să sară în aer, sunt prea mulţi cei care se joacă cu chibriturile”.
„Europa trebuie să se repoziţioneze într-o lume care s-a schimbat”, susţine cancelarul german Angela Merkel într-un interviu pentru Süddeutsche Zeitung, preluat de alte cinci cotidiene europene, printre care The Guardian şi Le Monde. „Confruntată cu ample provocări, de la intervenţia rusească în alegeri, la ambiţiile economice ale Chinei şi monopolul SUA asupra serviciilor digitale, Europa trebuie să devină mai pricepută în constituirea unui front unit”, „pentru a rezista în faţa celor trei mari competitori globali ai săi”, susţine Merkel. În acelaşi interviu, cancelarul german a recunoscut că are o „relaţie conflictuală” cu preşedintele francez Emmanuel Macron, din cauza „unor diferenţe de mentalitate”, dar a subliniat totodată că s-au înregistrat şi „progrese enorme”, datorită tandemului franco-german. Merkel a atras atenţia asupra importanţei alegerilor europarlamentare pentru viitorul european, subliniind că ele vor fi „o ocazie pentru populiştii din Germania şi de pe tot continentul de a-şi spori popularitatea în creştere, născută din extinderea inegalităţii, amplificarea sărăciei şi deziluzia faţă de politica de la Bruxelles şi din statele membre”. Mulţi sunt ”neliniştiţi în legătură cu Europa, şi eu la fel”, a recunoscut Merkel, precizând că va lupta alături de ceilalţi „pentru a ne asigura că Europa are un viitor”.
„Tinerii români încearcă să facă mobilizare pentru alegerile europene”, titrează Euronews, prezentând un amplu reportaj despre studenți, bloggeri sau aşa-numiţii influenceri, care încearcă să atragă atenția și interesul marelui public asupra mizei scrutinului din 26 mai, prin videoclipuri postate pe internet, explică Euronews. „Ei nu militează pentru un partid sau un politician”, ci doar vor „să facă alegerile europene un pic mai atractive”, se mai arătă în reportaj.
Ziarul spaniol El Confidencial publică un amplu articol despre ţara noastră sub titlul „Datoria faţă de România, o istorie a dispreţului pe care Europa trebuie să o plătească”. Prezentând, de fapt, o pledoarie pentru destinul european al ţării, ziarul porneşte de la istoria zbuciumată a ultimului secol. „România trăiește condamnată de geografia și de istoria sa, societatea românească este sfâşiată pe dinăuntru, a văzut și a îndurat lucruri care lasă răni și semne de multe decenii”, de aceea „Uniunea Europeană înseamnă o mare oportunitate de a se încadra definitiv în destinul său european”, scrie ziarul spaniol subliniind că „este o datorie a Europei, ca împreună cu românii, să ajute la construirea unui stat de drept complet funcțional, cu instituții puternice și o societate civilă care să le mențină în picioare”. „Lucrurile nu arată bine în România de astăzi, dar stau mult mai bine, decât oricine şi-ar fi putut imagina cu ani în urmă. Trebuie doar să treci în Moldova vecină, pentru a descoperi cum, cu toate dificultățile sale, România ca stat membru UE a avansat și şi-a consolidat instituțiile. În comparaţie cu societatea moldoveană, care este încă într-un deprimant tablou alb-negru, cea românească se vede deja ‘tehnicolor'”.Țara a avansat foarte mult, șomajul continuă să scadă, creșterea economică este continuă, iar salariile cresc”, scrie El Confidencial, pledând încă o dată că „Europa trebuie să lupte pentru România. Istoria sa de suferință și dorința de a face parte din UE trebuie să fie o sursă de inspiraţie pentru restul partenerilor, obosiți și epuizaţi, după o jumătate de secol de integrare europeană”.
Carolina Ciulu, RADOR
