Temeri, legate de ceea ce se întâmplă acum în lume şi de ceea ce s-ar putea întâmpla pe viitor: e vorba despre nişte temeri pe care presa internaţională le oglindeşte şi pe care încearcă să le explice.
„Joi, coaliţia armată din Yemen, condusă de saudiţi, a bombardat de mai multe ori capitala yemenită, Sanaa, controlată de rebelii Houti, care sunt aliaţi ai Iranului”, relatează cotidianul israelian The Jerusalem Post. Iranul rămâne de altfel în atenţia Statelor Unite, deşi un atac american asupra acestei ţări, rămâne încă sub semnul întrebării. „Iritat de consilierii săi, preşedintele Trump nu este convins că e momentul potrivit să atace Iranul”, titrează cotidianul american The Washington Post. Iar revista americană The Week Magazine consideră că „un război cu Iranul ar fi pe cât de ilegal, pe atât de prostesc”.
Dar cu siguranţă că preşedintele Trump nu este iritat numai de consilieri, întrucât nici democraţii americani nu par să-i dea pace. „Joi şi vineri, în Camera Reprezentanţilor, peste 20 de congresmeni democraţi citesc cu voce tare întregul raport al consilierului Robert Mueller pe tema imixtiunii Rusiei în alegerile americane din 2016, un raport care numără 448 de pagini”, informează revista americană Newsweek. „Înapoi spre eventuala demitere”, estimează americanul The Wall Street Journal.
În Europa, problemele sunt la fel de evidente. O Uniunea Europeană în preajma alegerilor parlamentare face totodată ca Brexitul britanic să revină în prim-plan. Pe această temă, opiniile ziarelor britanice sunt şi ele diverse. „Dacă premierul Theresa May nu-şi dă seama de realitate şi nu demisionează, Partidul Conservator va trebui să o forţeze”, opinează cotidianul britanic „The Telegraph”. În privinţa Partidului Laburist, un alt ziar britanic, The Guardian, afirmă că „sondajele sunt clare: tacticile Partidului Laburist eşuează spectaculos”. Dar irlandezul The Irish Times consideră că „succesul lui Nigel Farage, marele susţinător al Breuxitului, ar putea să ducă la aprobarea acordului Theresei May pe această temă”.
În austriacul Der Standard, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se declară însă îngrijorat de alt fenomen: „Dacă forţele de extremă dreaptă şi stângă vor avea o prea mare influenţă în Parlamentul European, atunci dezbaterile, chiar dacă nu în totalitate, vor fi influenţate de ele”. Iar forţele democratice europene par să aibă problemele lor: „Avem confruntări”, recunoaşte, în germanul Süddeutsche Zeitung, cancelarul Angela Merkel, referindu-se la relaţiile sale cu preşedintele francez Emmanuel Macron. În acelaşi ziar, Angela Merkel vorbeşte despre „diferenţe de mentalitate şi în privinţa înţelegerii rolurilor”. Potrivit francezului „Le Monde”, pe aceeaşi temă, preşedintele Macron a afirmat că nu crede „nici într-o confruntare sterilă, nici într-o înţelegere sterilă, ci într-o confruntare fructuoasă”. Lăsând la o parte asemenea pericole sau disensiuni, publicaţa portugheză Jornal de Notícias ne sfătuieşte cu înţelepciune: „Este de datoria cetățenilor să aleagă, fără să se lase înșelați sau deturnați în aprecierea lor prin lovituri de teatru sau manevre de iluzionism, despre care se ştie deja unde ajung să ducă”. Iar perspectivele se anunţă sumbre: publicaţia elenă I Efimerida relatază că, potrivit unui sondaj efectuat în 11 ţări, printre care şi România, „majoritatea celor chestionaţi consideră dezintegrarea Uniunii Europene în următorii 10-20 de ani drept ‘o posibilitate reală'”. Să nu ne întristăm însă: americanul The New York Times notează că,” „înaintea alegerilor pentru UE, România şi Ungaria insistă să obţină drepturi pentru distilarea rachiului”, drept care titrează: „În sănătatea ta!”
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
