Alegerile pentru Parlamentul European sunt principalul subiect urmărit de presa internaţională. După un proces electoral întins pe mai multe zile, politicienii europeni dar şi presa şi opinia publică internaţională fac calcule înainte de anunţarea rezultatelor oficiale în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. 28, pentru că Londra nu a finalizat procesul de decuplare de la Uniune iar cetăţenii britanici au fost chemaţi să îşi exprime şi ei preferinţele referitoare la legislativul comunitar. În primele trei zile ale scrutinului şi-au exprimat părerile locuitorii a şapte state din Uniunea Europeană, duminică fiind ziua în care s-au prezentat la vot cetăţenii din restul de 21 de state. France24 scrie că „Zeci de milioane de europeni din 21 de state au votat duminică în cadrul unei bătălii la nivel continental între populiştii eurosceptici şi susţinătorii unei strânse unităţi a Uniunii Europene. Partidele eurosceptice încearcă să obţină o treime din cele 751 de mandate ale adunării de la Strasbourg, ceea ce ar putea afecta consensul pro-integrare”.
În opinia publicaţiei Newsweek, nu populismul sau euroscepticismul sunt cele mai mari ameninţări la adresa Europei, ci oligarhii din ţările bătrânului continent. În aşteptarea rezultatelor oficiale ale alegerilor europarlamentare, săptămânalul american opinează că „Cea mai mare amenințare cu care se confruntă astăzi Europa nu este o invazie terestră rusească în statele baltice și nici un atac terorist într-unul dintre marile orașe. Chiar dacă și acestea sunt pericole reale ce trebuie descurajate și prevenite, amenințarea existențială la adresa Europei este o chestiune ce ține de guvernare. Ea este amenințarea oligarhizării corupte a politicii europene”. Trăsătura comună a partidelor care practică „acest gen de eroziune democratică” este „utilizarea strategică a corupției pentru a concentra resurse economice și putere politică în mâinile unor oligarhi prietenoși cu regimul”, atrage atenţie Newsweek.
Pentru România, ziua de 26 mai are o dublă semnificaţie electorală. Pe lângă alegerile pentru Parlamentul European, românii au fost chemaţi să se exprime în cadrul unui referendum în legătură cu cele mai recente evoluţii din justiţie. „Elevi slabi ai UE la lupta împotriva corupției, românii au fost chemaţi să spună duminică dacă vor să termine cu acest fenomen la referendumul convocat de președintele de centru-dreapta Klaus Iohannis, aflat la cuțite cu guvernul de stânga pe care îl acuză că vrea să-și subordoneze justiția”, scrie publicaţia Le Quotidien din Luxemburg. „Această consultare vine în ajunul unui verdict în apelul privindu-l pe Liviu Dragnea, șeful Partidului Social-Democrat (PSD), la putere, condamnat la trei ani și jumătate de închisoare cu executare în prima instanță într-un dosar de angajări fictive”, aminteşte Le Quotidien. Sub titlul „Cu problema corupției pe buletinele de vot, românii votează în număr mare”, Bloomberg publică un comentariu în care arată că „Românii s-au prezentat la urne în număr mare pentru a vota la un referendum ce ar putea frâna controversata restructurare a sistemului judiciar, care torpilează relațiile țării cu UE. Oficiali de la Bruxelles afirmă că reformele judiciare restricționează independența instanțelor – refelectând acuzațiile similare aduse Ungariei și Poloniei – acuzație pe care guvernul de la București o respinge. UE a avertizat luna aceasta România, care în prezent deține președinția rotativă a blocului, că riscă sancțiuni în cazul în care nu va schimba cursul”.
Pe termen scurt, calculele sunt făcute în legătură cu rezultatul alegerilor europarlamentare şi cu distribuirea mandatelor în noul legislativ comunitar. Pe termen mediu însă, privirile se întorc spre lupta pentru funcţia de preşedinte al executivului european iar Financial Times se întreabă „Cine îl poate împiedica pe Manfred Weber să devină preşedinte al Comisiei Europene?”. „După alegerile de la sfârşitul acestei săptămâni, ‘spitzenkandidatul’ de centru-dreapta ar urma să lupte pentru una dintre cele mai râvnite şi mai vizibile poziţii de la Bruxelles, cea de preşedinte al Comisiei Europene. Bărbatul de 46 de ani, produs al Parlamentului din cap până în picioare, încearcă să obţină la Bruxelles o performanţă fără precedent. Nu numai că el ar putea fi primul preşedinte german după o jumătate de secol, dar va fi şi primul fără vreo experienţă executivă anterioară la nivelul administraţiei naţionale”, comentează Financial Times.
La trei ani după un referendum în care majoritatea britanicilor şi-au exprimat susţinerea pentru divorţul Marii Britanii de Uniunea Europeană, Regatul Unit continuă să îşi negocieze ieşirea din forul comunitar însă nu are soluţii concrete şi imediate. Premierul britanic, Theresa May, anunţă o demisie mult aşteptată în mediile politice, în urma eşecului de a finaliza negocierile de separare. „Premierul va părăsi funcţia pe 7 iunie”, scrie The Guardian şi comentează că „Theresa May a cedat în faţa presiunilor exercitate de propriul partid şi a stabilit data de 7 iunie drept ziua în care va părăsi funcţia de lider al Partidului Conservator, punând astfel capăt unei turbulente guvernări care a durat 3 ani”. „Soarta i-a fost pecetluită după noul acord în 10 puncte pe tema Brexitului, anunţat într-un discurs rostit marţi, care i-a înfuriat pe mulţi parlamentari conservatori şi numeroşi membri ai propriului cabinet, deşi o înţelegere cu parlamentarii laburişti ar fi trebuit să fie convingătoare”, mai arată The Guardian. Reacţionând la anunţul premierului britanic, preşedintele francez a comentat că demisia Theresei May “trebuie să amintească, într-un moment de alegere importantă, că voturile de respingere fără un proiect alternativ duc la un impas”, scrie Le Vif. O altă publicaţie francofonă din Belgia, La Libre Belgique, notează că „Liderul conservator îi lasă succesorului său sarcina grea de a pune în practică ieșirea din UE într-o țară împărțită pe această chestiune, fie prin renegocierea unui nou acord cu Bruxelles-ul, cel încheiat de May fiind respins de deputații, fie optând pentru o ieșire fără acord”. /fmatei
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
