Presa internaţională continuă să analizeze rezultatele alegerilor europene, dar şi focarele de tensiune dintre SUA şi Iran sau din Kosovo.
„Tratativele pentru a desemna noii lideri ai instituțiilor europene au început imediat după anunţul rezultatelor la europarlamentare”, citim în La Libre Belgique, care precizează că trebuie să se ajungă la un acord înaintea summitului din 20 și 21 iunie. „Un adevărat Games of Thrones pentru a desemna oameni pentru fiecare funcţie”, comentează ironic unul din pretendenții la preşedinţia Comisiei Europene, olandezul Frans Timmermans, citat de publicaţia bruxelleză. La rândul său, Le Monde enumeră avatarurile acestor negocieri: „Va trebui să se ţină cont de preşedintele francez, care vrea să aibă ultimul cuvânt în numirea comisarului-şef, de necesitatea de a respecta proporţia femei-bărbaţi, de voinţa de a introduce figuri noi în structura Comisiei, precum şi de obligaţia – reasumată de polonezul Donald Tusk – de a asigura un echilibru Est-Vest şi de a nu neglija ţările mici”. „Toate aceste elemente lasă să se întrevadă negocieri intense şi de durată”, este concluzia editorialului din Le Monde. Acelaşi subiect şi în Washington Times, care reţine că între Franţa şi Germania au apărut deja tensiuni pe tema viitorului comisar-şef. „Ştiind prea bine că Angela Merkel îl susţine pe liderul PPE Manfred Weber, Macron a declarat reporterilor că ar dori pentru acest post o persoană cu experienţă politică în propria ţară sau în Europa, pentru a avea credibilitate”. „Această declaraţie pare a fi un reproş la adresa lui Weber”, subliniază cotidianul american, deoarece germanul nu a activat nicăieri în afara Parlamentului European. Există motive de îngrijorare? „Consiliul European a devenit un animal politic complicat”, punctează ILSOLE24ORE, reamintind faptul că „Maşinăria comunitară este o structură complexă, votată prin compromis și nu prin consens. De aceea, structurile de la Bruxelles sunt interesate mai mult de putere și de revoluții politice decât de armonie birocratică”.
Aflat în vizită la Tokyo, preşedintele american îşi surprinde din nou interlocutorii anunţând că va încheia acorduri rapide cu China, Iranul, Coreea de Nord şi Japonia, aflăm din prima pagină a cotidianului economic francez Les Echos. „După ce a fluturat, acum câteva zile, ameninţarea că urmează „sfârşitul regimului” din Iran, Donald Trump dă acum asigurări că nu doreşte «să rănească» această ţară şi declară că susţine medierea Japoniei, după ce oficialii japonezi au lăsat să se înţeleagă că Shinzo Abe se va deplasa în curând la Teheran”.
Serbia a ordonat trupelor sale să intre în alertă după ce forţe de poliţie din Kosovo au pătruns în regiunile cu populaţie sârbă din fosta provincie iugoslavă şi au efectuat arestări, motivate de „demantelarea unor reţele de crimă organizată”, aflăm din Washington Times. De la Belgrad, publicaţia Politika anunţă că președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, constată că Pristina încearcă să destabilizeze regiunea şi să terorizeze populaţia din sudul Serbiei. „Belgradul este gata să împiedice acest lucru, iar în caz de escaladare a conflictului îşi va proteja poporul și în final va învinge”, avertizează preşedintele sârb. Acesta îl acuză pe președintele instituțiilor provizorii din Pristina, Hashim Thaci, că a cerut unificarea Albaniei, ceea ce înseamnă, în opinia liderului de la Belgrad, că se doreşte stabilirea graniței albaneze cu Serbia la Kopaonik (localitate din sudul Serbiei, în afara teritoriului kosovar).
Încheiem cu un articol publicat în DER TAGESSPIEGEL consacrat rezultatului scrutinului din România. Sub titlul „Împotriva corupţiei şi abuzului de putere”, publicaţia germană reaminteşte că în Europa occidentală există o idee preconcepută larg răspândită: statele din Europa de Sud-Est sunt corupte, imposibil de guvernat şi cu veşnice confruntări între etnii şi tabere ideologice. „Din România parvin totuşi ştiri complet contrare: duminică, poporul s-a ridicat şi a votat la referendum clar, într-un mod neaşteptat, împotriva amnistiei şi a corupţiei”. Tagesspiel conchide: „De data aceasta, speranţa în viitor – însemnând Europa – a fost mai puternică decât ştampila trecutului, clientelismul”.
(Ruxandra Lambru, Agenţia de Presă RADOR)
