Liderul partidul de guvernământ a dorit o revizuire judiciară care a alarmat Uniunea Europeană
Liviu Dragnea, şeful partidului de guvernământ al României şi liderul de facto al guvernului, a început luni executarea unei sentinţe de închisoare de 3 ani şi jumătate, după ce un tribunal din Bucureşti i-a respins apelul împotriva unei condamnări pentrue corupţie. Curtea Supremă de Justiţie a menţinut un verdict din 2018 conform căruia Dragnea a instigat la abuz în serviciu prin asigurarea de locuri de muncă fictive într-o agenţie de stat pentru două femei care lucrau efectiv pentru al său Partid Social Democrat (PSD). I se interzisese deja accesul în funcţia publică din cauza unei condamnării pentru fraude la vot, din 2016, dar ar fi putut beneficia de efortul guvernului de a atenua legislaţia anticorupţie a României şi de a introduce o amnistie pentru persoanele găsite vinovate de anumite infracţiuni de corupţie. Camerele de televiziune au urmărit maşina lui Dragnea în timp ce l-a dus prin Bucureşti spre penitenciarul Rahova, la periferia oraşului, lăsând PSD într-o stare de tulburare, la doar o zi după ce a suferit o grea lovitură dublă la urne.
Partidul a ajuns pe locul al doilea în alegerile europene, cu 23,4% – în scădere de la 37,6% în votul echivalent din 2014 şi de la 45,7% în 2016, la alegerile parlamentare – iar 80% dintre alegători au respins planurile sale de reformă judiciară, într-un referendum neobligatoriu, care a avut loc în paralel. Dan Barna, liderul alianţei USR-Plus, care a ieşit pe locul al treilea în urma PSD, a declarat că verdictul „încheie epoca lui Liviu Dragnea, una dintre cele mai negre perioade din ultimii 30 de ani”. „România se reface. Ne întoarcem în Europa „, a adăugat el.
În culise
Dragnea (56 de ani) a dominat PSD şi a condus guvernul din culise, punând la cale înlăturarea a doi prim-miniştri care au dat semne de independenţă şi i-au contestat autoritatea. El a rămas hotărât să facă guvernul să îşi extindă puterea politică asupra sistemului judiciar şi să revizuiască sistemul penal, în ciuda faptului că a declanşat cele mai mari proteste de stradă din România de după revoluţia din 1989 şi a atras avertismente din partea unor înalţi oficiali ai Uniunii Europene, care au avut temeri legate de statul de drept în ţară. Controversa a tensionat relaţiile dintre Bucureşti şi Bruxelles în timpul preşedinţiei actuale a României la UE, ca şi efortul guvernului de a o împiedica pe Laura Codruţa Kovesi să devină primul procuror şef al blocului comunitar, după ce a forţat demiterea ei, anul trecut, din funcţia de şef al agenţiei anticorupţie a ţării. În timp ce maşina lui Dragnea a trecut prin trafic, protestatarii au strigat „La închisoare!” şi a fost întâmpinat la porţile închisorii de mai mulţi demonstranţi care au scandat: „Uşa justiţiei s-a închis în cele din urmă!”
Se aşteaptă ca membrii PSD să organizeze o întâlnire de urgenţă luni seara, dar premierul Viorica Dăncilă, un aliat loial al lui Dragnea, a declarat că nu are intenţia de a demisiona sau de a face alegeri. „Vom face o analiză pentru a vedea ce am greşit şi vom încerca să ne recâştigăm electoratul”, a spus ea, la sediul partidului. „Cred că cea mai bună soluţie ar fi să ne continuăm programul de guvernare”.
Normele democratice
UE poate spera că plecarea lui Dragnea va determina PSD să regândească reformele care au pus-o pe aceeaşi cale ca Ungaria şi Polonia, unde guvernele populiste sunt în contradicţie cu Bruxelles-ul în legătură cu ameninţările percepute faţă de normele democratice. Partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz, a obţinut duminică 13 dintre cele 21 de locuri din Parlamentul European, iar prim-ministrul Viktor Orbán a ameninţat că va trece de la Partidul Popular European, de centru-dreapta, la grupul naţionalist condus de ministrul italian de interne Matteo Salvini. „Cred că vor avea loc dezbateri dure în următoarele săptămâni şi luni pe arena politică a UE privind viitorul Uniunii Europene”, a declarat luni ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, pentru Euronews. „Până acum, aceste dezbateri au fost deja afectate de emoţii. Să vedem dacă sfârşitul perioadei de campanie va calma tensiunile şi atmosfera – sau nu”.
THE IRISH TIMES (Marea Britanie), 28 mai 2019 – Autor: Daniel McLaughlin
Traducerea: Cristina Zaharia
