Papa Francisc începe vineri o vizită în România, ce îi conferă încă o ocazie de a propovădui un mesaj al integrării europene şi al corectitudinii politice, chiar în timp ce omagiază creştinii ucişi în timpul epocii comuniste. În a doua sa călătorie în estul Europei, din mai puţin de o lună, Papa Francisc va petrece trei zile în România, ţară în care o majoritate covârşitoare a populaţiei este creştin ortodoxă. În decursul lunii mai, Papa a vizitat şi Bulgaria şi Macedonia de Nord, unde a discutat despre probleme precum migraţia şi apartenenţa la Uniunea Europeană. Suveranul Pontif ajunge în România într-un moment de transformări politice, după ce politicianul cel mai puternic din ţară, Liviu Dragnea, a fost condamnat la închisoare pentru corupţie, iar Partidul Social Democrat, de la guvernare, a suferit o înfrângere la alegerile europarlamentare. Unul dintre primele evenimente la care va participa în România este un discurs pe care Papa îl va susţine în faţa autorităţilor guvernamentale, a liderilor naţionali şi a membrilor corpului diplomatic. Papa Francisc a folosit adesea astfel de ocazii pentru a propovădui moralitatea politică şi a promova unitatea europeană. Deşi România este membră a Uniunii Europene, la care a aderat în 2007, corupţia endemică a împiedicat intrarea ţării în zona Schengen de circulaţie fără controale vamale, iar Comisia Europeană a avertizat guvernul să îşi schimbe comportamentul. Când Papa Ioan Paul a vizitat România în 1999, vizita a fost limitată la capitala Bucureşti, întrucât se încadra într-un proiect mai larg al Vaticanului de a strânge relaţiile cu Biserica Ortodoxă, la nivel mondial, care s-a scindat de Roma în Marea Schismă din 1054.
Însă Francisc va folosi avioane şi elicoptere, pentru a vizita regiunea îndepărtată a Moldovei, aproape de graniţa cu fostul satelit al Uniunii Sovietice, Republica Moldova. Totodată, Papa va vizita Transilvania, regiune cu o numeroasă populaţie maghiară, întrucât a făcut parte din Imperiul Austro-Ungar, până la sfârşitul Primului Război Mondial. Unul dintre principalele obiective religioase ale călătoriei sale este de a beatifica şapte episcopi din era comunistă, ai Bisericii Catolice de Rit Oriental, care au murit fie în închisoare, fie din cauza condiţiilor dure îndurate în timpul încarcerării. Ei au fost declaraţi martiri în acest an, aflându-se pe calea către sanctificare. Catolicii de rit oriental sunt numiţi uneori greco-catolici, pentru că urmează ritul bizantin, precum creştinii ortodocşi. Însă, spre deosebire de aceştia din urmă, ei recunosc autoritatea papei şi fac parte din Biserica Catolică. După Al Doilea Război Mondial, autorităţile comuniste din România au confiscat proprietăţi ale Bisericii Catolice de Rit Oriental şi au ordonat membrilor acesteia să se alăture Bisericii Ortodoxe, pe care partidul o putea controla mai uşor. Acei catolici care refuzau riscau să fie încarceraţi sau ucişi, iar mulţi şi-au ţinut credinţa ascunsă. Numeroase proprietăţi catolice, luate de comunişti sau date de guvern Bisericii Ortodoxe, nu au fost încă retrocedate, la 30 de ani de la căderea dictatorului Nicolae Ceauşescu. Deşi restituirea proprietăţilor rămâne încă ceea ce purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Alessandro Gisotti, a numit „o rană a trecutului încă prezentă”, relaţiile sunt în general bune, iar Papa se va întâlni şi se va ruga alături de capul Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul Daniel./mbrotacel/csimion
(REUTERS – 31 mai)
