Într-un context în care actualitatea este dictată de cele mai recente evoluţii politice, economice şi chiar militare, presa internaţională găseşte un moment de răgaz pentru a-şi îndrepta privirile spre vizita pe care papa Francisc o începe astăzi în România. „O călătorie apostolică plină de provocări care urmăreşte consolidarea dialogului inter-religios, fraternitatea și încrederea reciprocă între ortodocși, romano-catolici și greco-catolici, precum și unitatea dintre bisericile locale”, scrie Rainews. „Prezența Papei va fi un impuls pentru unitate între toți acești creștini care astăzi, din punct de vedere social și politic, se confruntă cu obstacolul de a da un sens comun credinței”. „‘Să mergem împreună!’ este motto-ul celei de-a 30-a călătorii apostolice a papei Francisc care, între 31 mai şi 2 iunie va fi în România, după vizita făcută de Sfântul Ioan Paul al II-lea în mai 1999”, scrie Vatican News. „Bucureşti, Bacău, Şumuleu-Ciuc, Iaşi, Sibiu, Blaj: sunt etapele celei de-a cincea călătorii internaţionale din 2019 a papei Francisc. Varietatea întâlnirii se atribuie dorinţei Suveranului Pontif de a întâlni pe deplin ‘bogăţia etnică, culturală şi religioasă a României’, adesea numită ‘grădina Maicii Domnului'”, arată Biroul de Presă al Vaticanului. În 1999, Ioan Paul II mergea în România “să cicatrizeze rănile” trecutului. 20 de ani mai târziu, papa Francisc merge în România să beatifice șapte episcopi martiri, comentează din Franţa postul Radio Notre Dame. „După Macedonia de Nord și Bulgaria, e rândul României. Sfântul părinte va folosi ocazia ca să întâlnească Biserica ortodoxă, care cuprinde peste 80% din populație. De asemenea, el va beatifica șapte episcopi greco-catolici morți ca martiri în vremea comunismului”. Purtătorul de cuvânt al Vaticanului, citat de agenţia italiană Aska News, atrage atenţia că vizita va fi „o călătorie în România, dar nu doar pentru România”. Directorul Biroului de presă de la Vatican a amintit că vizita lui Francisc are loc în semestrul de preşedinţie a României la Uniunea Europeană şi a confirmat că, la câteva zile de la închiderea urnelor în cele 28 de state membre UE, „tema şi dimensiunea călătoriei sunt pastorale, dar probabil papa va avea şi intervenţii privind Europa”.
Rămâne de văzut ce mesaj va transmite papa Francisc, în contextul în care marile familii politice europene de centru au pierdut majoritatea în Parlamentul European iar formaţiuni de extremă-dreapta şi-au consolidat poziţia. „Rezultatul alegerilor europarlamentare este o anticipare a alegerilor naţionale”, scrie publicaţia Insider din Grecia, citând un raport al agenţiei Moody’s. „Un parlament fărâmiţat va complica şi mai mult lucrurile în privinţa trasării politicii la nivel european şi va împiedica promovarea reformelor. În Grecia, Austria, Polonia şi România, rezultatele au dat direcţia votului pentru alegerile parlamentare sau prezidenţiale care vin”, estimează Moody’s.
Austria are un nou cancelar, în contextul crizei politice de la Viena care a condus la demisia guvernului Sebastian Kurz, scrie ziarul austriac Heute. Judecătoare la Curtea Constituţională, de unde urmează să se pensioneze în curând, Brigitte Bierlein va deveni prima femeie cancelar din istoria Austriei şi va avea sarcina să formeze un guvern care să conducă ţara până la alegerile anticipate, scrie Reuters.
Rămânând în sfera politicii, presa internaţională comentează situaţia din Israel, unde parlamentul a votat pentru autodizolvare la mai puţin de două luni după ce a fost ales şi pentru organizarea de noi alegeri legislative pe 17 septembrie. Situaţie nemaiîntâlnită în istoria statului israelian, autodizolvarea parlamentului are loc pe fondul eşecului formării unui nou guvern de coaliţie, scrie The Washington Post. Premierul Netanyahu „părea că se îndreaptă spre victorie după alegerile din 9 aprilie. Dar luptele interne dintre aliaţii ultra-ortodocşi şi ultranaţionalişti seculari şi dezacordul privind proiectele de lege propuse pentru a-l proteja pe Netanyahu de urmărire penală i-au dejucat eforturile de a forma o coaliţie”. „Tentativa lui Netanyahu a eşuat: Israelul revine la urne” titrează La Stampa şi comentează că „Premierul Netanyahu a încercat până în ultimul minut să pună de acord partidele de dreapta, care până acum au susţinut guvernele sale de coaliţie. Însă, rănile deschise în timpul campaniei electorale erau prea profunde. În special, relaţia cu fostul ministru al Apărării, Avigdor Lieberman, era complet distrusă. Lieberman a insistat ca în program să se includă serviciul militar obligatoriu şi pentru ultra-ortodocşi şi acest lucru a dus la o ruptură cu partidele religioase”. Premierul Benjamin Netanyahu l-a acuzat pe Lieberman că a trecut în rândurile stângii iar ministrul Turismului, din partidul Likud, a spus că Avigdor Lieberman a cerut în cadrul negocierilor un număr mare de portofolii, ceea ce arată că acesta – cităm – „nu era interesat să intre la guvernare, prin urmare a pus condiţii imposibile”, scrie Jerusalem Post.
Din actualitatea de peste ocean, presa internaţională reţine noi date legate de ancheta privind o posibilă implicare rusească în campania electorală a preşedintelui Donald Trump. „Robert Mueller rupe tăcerea ca să sublinieze că nu l-a exonerat pe Trump”, titrează The Guardian şi comentează că „Procurorul special Mueller a dat un nou impuls cererilor pentru demiterea lui Donald Trump, rupând tăcerea pe care o păstra de doi ani şi făcând o declaraţie sobră, de nouă minute, în care mulţi au văzut un semnal prin care Congresului i se dă mână liberă să acţioneze pe baza constatărilor sale potrivit cărora Trump ar fi încercat să obstrucţioneze justiţia”. „Dacă am fi fost convinşi că preşedintele nu a comis niciun delict, am fi spus-o”, a declarat Mueller. Declaraţia procurorului, care între timp şi-a dat demisia din ministerul Justiţiei, contrazice afirmaţiile anterioare ale lui Trump, potrivit cărora Raportul Mueller „l-ar fi exonerat total”. Preşedintele Trump „pare să admită că Rusia ar fi ajutat la alegerea sa”, scrie The New York Times, citând un mesaj postat pe Twitter de liderul de la Casa Albă în care acesta afirmă „Nu am avut nimic de-a face cu faptul că Rusia m-a ajutat să fiu ales”. Între timp, Donald Trump a negat că acesta ar fi fost sensul mesajului şi a spus că „povestea s-a încheiat”. „Case closed!”.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
