Papa Francisc a celebrat slujba la Sanctuarul Marian de la Şumuleu Ciuc, destinaţia unui mare pelerinaj de Rusalii.
Transilvania este acoperită de ploaie, dar bogată în credinţă la sosirea Papei Francisc în a doua sa zi de călătorie apostolică în România.
Sunt aproximativ 100.000 de pelerini care, sfidând vremea nefavorabilă, l-au aşteptat pe suveranul pontif pe câmpul care înconjoară Sanctuarul Marian de la Şumuleu Ciuc, în maghiară Csiksomlyo. Au venit din cele patru dioceze latine din Transilvania, dar şi din Ungaria.
Ioan Paul al II-lea, în călătoria sa din 1999, voia să vină aici, dar nu i s-a permis, aminteşte în salutul său arhiepiscopul de Alba-Iulia (Gyulafehervar), Gyorgy-Miklos Jakubinyi, care îi mulţumeşte lui Francisc pentru că a îndeplinit dorinţa Papei Wojtyla.
Vremea rea l-a împiedicat pe suveranul pontif să sosească cu elicopterul, astfel cortegiul papal ajunge cu maşina de la aeroportul din Târgu-Mureş (Marosvasarhely). Dar slujba începe la timp. Este vreme şi pentru o scurtă plimbare cu papamobilul prin mulţime. Iar ploaia pare să se oprească. În omilie, Papa Francisc aminteşte că sâmbăta Rusaliilor credincioşii sosesc în acest sanctuar pentru „a-i onora” pe strămoşi, pentru „a fortifica credinţa în Dumnezeu” şi „devotamentul faţă de Maica Domnului”.
Pe acest pământ, în inima României, locuiesc secuii (szekely), o populaţie de descendenţă maghiară care, chiar şi atunci când mare parte din Transilvania era protestantă, a rămas credincioasă Romei. Şi în Sanctuar există o statuie monumentală de lemn a Fecioarei, care datează din secolul al XVI-lea, căreia Pontiful i-a adus o ofrandă cu un trandafir de aur.
Liturghia cu Papa Francisc este sărbătorită la o săptămână exact de marele pelerinaj de Rusalii. Și suveranul pontif recunoaște că această întâlnire anuală „aparține moștenirii Transilvaniei”, dar – adaugă el – „onorează împreună tradițiile religioase românești și maghiare; participă şi credincioși de alte confesiuni, de asemenea, și este un simbol al dialogului, unității și fraternității”.
Pentru suveranul pontif, Maria în fiecare sanctuar „veghează și intervine”, de asemenea, „în faţa fiecăruia dintre noi, astfel încât să nu lăsăm fraternitatea să ne fie furată de vocile și de rănile care alimentează divizarea și fragmentarea”. „Evenimentele complexe și triste din trecut – continuă – nu trebuie uitate sau negate, dar nici nu pot constitui un obstacol sau un argument pentru a împiedica o convieţuire fraternă râvnită”.
Papa Francisc nu intră în detaliu, dar cunoaşte foarte bine tensiunile etnice prezente în aceste locuri, cu componenta maghiară – majoritară în trei judeţe ale Transilvaniei, dar minoritară în țară – care nu se simte recunoscută în toate drepturilor sale de majoritatea românească. Tensiuni care au reverberații chiar și în domeniul eclezial.
Papa lansează o invitaţie de a nu șterge trecutul, fără ca, totuși, să ascută divizările și să continue convieţuirea pașnică. Este o invitație de a „merge împreună”. De fapt, bogăția unui popor „sunt miile sale chipuri, culturi, limbi și tradiții”. La Liturghia suveranului pontif au venit şi premierul român Viorica Dăncilă și, ca simplu pelerin, președintele ungar Janos Ader.
Succesorul lui Petru le reamintește tuturor că pelerinaj înseamnă să ne angajăm în „luptă, pentru ca cei care au rămas ieri în urmă să devină protagoniștii de mâine, iar protagoniștii de astăzi să nu fie lăsați în urmă mâine”. Pelerinaj înseamnă a crede în Domnul, care „vine și este printre noi prin promovarea și stimularea solidarității, fraternității, dorinței de bine, de adevăr și de dreptate”.
„Să mergem, să mergem împreună – îndeamnă în cele din urmă Papa – lăsând Evanghelia să fie aluatul capabil să impregneze totul și să dea oamenilor noștri bucuria mântuirii, în unitate și fraternitate”. /oavram/ilapadat
RADOR (1 iunie 2019)
