Criza politică din Republica Moldova captează atenţia presei internaţionale. Tensiunile au escaladat, iar preşedintele interimar Pavel Filip, numit de Curtea Constituţională a ţării, pentru a-l înlocui pe Igor Dodon, a dizolvat Parlamentul şi a solicitat alegeri anticipate, pe 6 septembrie, explică Le Monde. Impasul din momentul actual urmează alegerilor generale din februarie, când nu a apărut un câştigător clar între partidele concurente pro-UE şi cele pro-ruse, aminteşte The New York Times. La rândul său, preşedintele suspendat, Igor Dodon, a calificat drept uzurpare a puterii decizia Curţii Constituţionale, menţionează Russia Today. Pentru transferul paşnic al puterii în Republica Moldova este necesară o mediere internaţională, a afirmat Dodon, citat de Die Presse. Justiţia din Moldova l-a suspendat pe Igor Dodon din funcţie, pentru a ieşi din impasul politic, iar pentru a pune capăt incetitudinii ce domneşte de la alegerile legislative din februarie, Parlamentul a aprobat compoziţia unui guvern provenit dintr-o alianţă inedită între Partidul Socialist, pro-rus, şi blocul ACUM, pro-european, detaliază France24. Vicepremierul rus Dmitri Kozak a declarat pentru Ria Novosti că situaţia din ţara vecină este un proces politic intern, însă pentru Rusia este extrem de important ca acele forţe care determină vectorul extern al dezvoltării Moldovei să exprime voinţa adevărată a poporului. Criza ameninţă să agraveze instabilitatea într-una dintre cele mai sărace ţări ale Europei, unde corupţia adânc înrădăcinată şi nivelul de trai precar i-au împins pe mulţi cetăţeni să emigreze în Rusia, ori în ţări europene mai bogate, comentrează The New York Times. Noua conducere a Moldovei, a cărei legitimitate a fost între timp contestată prin decizia Curţii Constituţionale, făcuse apel la un front unit care să depăşească divizările ideologice şi etnice, pentru a se putea reforma toate aspectele sectorului public, economiei şi justiţiei din Moldova, reţine Politico. Iar Ria Novosti adaugă că autorităţile române au făcut apel la dialog şi la calm. Dialogul între reprezentanţii aleşi democratic trebuie să constituie cheia pentru ieşirea din criza politică actuală, au subliniat şi şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, şi comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, Johannes Hahn, citaţi de Ria Novosti.
Forumul Economic Mondial de la Sankt Petersburg a beneficiat de prezenţa unui număr record de oaspeţi, 19 mii de delegaţi din 145 de ţări, şi au fost încheiate 650 de acorduri, în valoare totală de 3,1 trilioane de ruble, scrie Kommersant. În acelaşi timp, la Reuniunea G20 Finanţe, care a avut loc la Fukuoka, în Japonia, miniştrii de finanţe şi guvernatorii de bănci centrale au atenţionat că tensiunile provocate de războaiele comerciale reprezintă un risc major pentru economia globală, pe fondul îngrijorărilor crescânde legate de evoluţia tratativelor SUA – China, notează The Japan Times. Declaraţia din Japonia asigură că membrii G20 vor face uz de toate instrumentele disponibile, cum ar fi politici fiscale flexibile şi reforme structurale, pentru a contracara potenţialele evoluţii negative, reţine The Wall Street Journal. De aceea, summit-ul G20 programat pentru 28 şi 29 iunie va fi, probabil, unul dintre cele mai dificile, atenţionează Sabah, subliniind că principalul aspect de pe agenda reuniunii va fi asigurarea ordinii internaţionale liberale, urmând a avea loc întrevederi bilaterale Trump – Xi, Erdoğan – Trump, Trump – Putin, Putin – Xi, cu aşteptări foarte ridicate.
Războiul comercial al Statelor Unite cu China şi îndelungatele dispute ale Washingtonului cu Moscova, pe teme extinzâdu-se de la Iran, la Venezuela, până la controlul armamentului, aduc din ce în ce mai mult Moscova şi Beijing mai aproape, constată Stratfor. China şi Rusia au semnat deja acorduri economice care acoperă arii de la reţelele 5G, la construcţia de hidrocentrale, până la crearea unui fond comun de cercetare şi inovare tehnologică, precizează Stratfor şi opinează că înţelegerile vin după dorinţa recent exprimată a Moscovei de a colabora cu Beijingul pe ruta Mării Nordului în Arctica, ca parte a iniţiativei chineze a Drumului Maritim al Mătăsii, în timp ce conducta siberiană atinge faza finală a construcţiei şi este pregătită să pompeze gaze naturale din Rusia către China, până la sfârşitul anului. Aşadar, conchide Stratfor, alinierea din ce în ce mai mare dintre Rusia şi China face parte dintr-o dinamică fluctuantă a puterii mondiale a energiei, cu schimbări ulterioare în triunghiul strategic, în mod inevitabil, în anii următori.
Cristina Zaharia, RADOR
