Calculele politice privind noul Parlament European nu s-au încheiat odată cu anunţarea rezultatelor alegerilor. Se fac socoteli, se formează alianţe şi se caută noi lideri pentru principalele grupuri parlamentare. Fostul prim-ministru român, Dacian Cioloş, este vizat pentru şefia liberalilor europeni, cel de-al treilea grup din Parlamentul European, după retragerea fostei ministre franceze Nathalie Loiseau ca urmare a atacurilor sale verbale la adresa unor colegi, scrie Le Monde. Cel pe care site-ul de informaţii Politico îl califică deja drept „Emmanuel Macron-ul român” a confirmat că vizează şefia ex-alianţei democraţilor şi liberalilor pentru Europa, rebotezată „Înnoim Europa” săptămâna trecută, la presiunile Parisului. „Cu un impresionant curriculum vitae şi susţinut de preşedintele Macron şi apropiaţii săi”, Dacian Cioloş a fost comisar european al Agriculturii şi dezvoltării durabile în era Barroso. O eventuală alegere a lui Cioloş „va fi foarte utilă atunci când, în lunile următoare, va reveni pe agendă negocierea bugetului politicii agricole comune pentru perioada 2021-2027”, comentează Le Monde.
Iar în Germania, un imigrant român ajunge primar în oraşul Görlitz, pe fondul constituirii unei alianţe împotriva partidului de extremă dreapta AfD, scrie The Guardian. Actori, regizori şi alte personalităţi care au făcut filme în Görlitz au lansat un apel la localnici să voteze împotriva candidatului AfD. „Octavian Ursu, interpret de muzică clasică venit în Germania din România în anii 1990, a candidat din partea formaţiunii de centru-dreapta Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a Angelei Merkel, primind 55,1% din voturile exprimate la alegerile locale”. „Victoria îi conferă un mic respiro cancelarului Merkel, a cărei coaliţie naţională cu social-democraţii de centru-stânga (SPD) a fost zguduită de pierderile grele suferite de aceştia la alegerile parlamentare europene din mai”, comentează The Guardian.
Dosarul nuclear iranian se menţine în atenţia presei internaţionale, care reţine un anunţ al administraţiei de la Teheran conform căruia peste 10 zile Iranul va depăşi limita de 300 de kilograme de plutoniu îmbogăţit, impusă prin acordul semnat în 2015. Potrivit Daily Mail, anunţul făcut de purtătorul de cuvânt al Agenţiei iraniene pentru energie atomică devansează data de 7 iulie, adică termenul până la care Teheranul promisese să mai respecte acordul nuclear după ce, cu un an în urmă, Donald Trump a denunţat acordul. Responsabilul iranian a spus că nu este încă prea târziu să se salveze acordul „dacă ţările europene acţionează”, el avertizând totodată că nu li se va mai oferi o a doua şansă. Precizările survin după ce, săptămâna trecută, două petroliere din regiune au fost atacate iar Washingtonul a acuzat Iranul că ar fi fost iniţiatorul atacurilor. În timp ce şefa politicii externe a UE, Federica Mogherini, a spus că nu este momentul potrivit să se treacă imediat la acţiune fără nişte informaţii viabile, Statele Unite au dat publicităţii imagini video care, în opinia americanilor, ar surprinde un vas iranian care îndepărtează nişte mine de lângă unul dintre petrolierele atacate, arată Daily Mail. O notă pozitivă apare în Le Figaro care scrie că numărul armelor nucleare din lume este în scădere, potrivit unui raport întocmit de Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (Sipri). La începutul anului 2019, Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franța, China, India, Pakistan, Israel și Coreea de Nord deţineau aproximativ 13.865 de arme nucleare, cu aproximativ 600 mai puțin decât la începutul anului 2018, potrivit estimărilor raportului.
Pe axa Washington – Ankara se intensifică schimbul de replici dure în privinţa intenţiei Turciei de a achiziţiona sistemul rusesc de apărare aeriană S-400. Statele Unite ameninţă Turcia că nu îi vor mai livra avioanele F-35 promise şi că o vor exclude din programul de producţie al acestui tip de avion. Dar nici Turcia nu se lasă mai prejos şi atenţionează administraţia americană că pierderile vor fi de ambele părţi, scrie ziarul turc Milliyet. „Dacă Turcia ia măsuri, SUA au de suferit”, opinează publicaţia din Istanbul şi citează un expert din domeniul informaţiilor care enumeră măsurile pe care le poate lua Ankara drept răspuns la presiunile americane. „În privinţa bazelor americane din Turcia, ar putea fi aplicate o serie de limitări. Datorită poziţiei sale din NATO, Turcia poate să se opună unor decizii. Ar putea să aibă o atitudine mai agresivă în Marea Egee, Mediterana de Est, estul Eufratului sau la Manbij. Turcia ar putea colabora cu Irakul, care se teme că s-ar putea transforma într-un câmp de bătălie în cazul unei posibile intervenţii împotriva Iranului. Ar mai putea concepe politici prin care să se opună blocadei impuse Iranului sau ameninţărilor la adresa acestei ţări. Dacă este nevoie, ar putea apela la arbitraj internaţional în privinţa acordului F-35 pentru a-şi cere înapoi banii plătiţi pentru avioanele încă nelivrate. Ar mai putea spune Turcia ‘Luaţi-vă radarele din Malatya Kürecik’ şi ar putea să le oprească”, afirmă fostul cadru militar citat de Milliyet. Pe de altă parte, Rusia şi China şi-au manifestat deschiderea de a furniza Turciei avioane de luptă care să înlocuiască F-35, aminteşte ziarul turc Akşam. Iar Daily Sabah scrie că la Salonul aeronautic de la Paris, Turcia şi-a prezentat primul model de avion de luptă, TF-X. „După SUA, Rusia şi China, Turcia intră în rândul ţărilor care deţin infrastructura şi tehnologia pentru a produce un avion de luptă de a cincea generaţie. TF-X are caracteristici avansate precum vizibilitate redusă pe radare, arme încorporate, o manevrabilitate sporită şi o serie extinsă de senzori care îi permit să perceapă situaţia de luptă”, scrie Daily Sabah.
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
