Blocul Partidelor Democrate, alianţa electorală a guvernului condus de Petru Groza, era format din Partidul Comunist, Partidul Social-Democrat, Frontul Plugarilor, Partidul Liberal-Tătărescu, Partidul Ţărănesc- Anton Alexandrescu şi Uniunea Patrioţilor · semnul electoral al BPD era „Soarele” · partidele democratice importante erau Naţional Liberal, Naţional Ţărănesc şi Partidul Social-Democrat Independent · guvernul a promulgat o nouă lege electorală care a extins dreptul la vot pentru toţi cetăţenii cu vârsta de peste 21 de ani şi pentru femei · campania electorală a fost neprincipială şi agresivă · din motive neexplicate, rezultatul alegerilor a fost anunţat cu 48 de ore întârziere · guvernul a anunţat că BPD are 79% din voturi, adică 378 de mandate în Parlament, dintr-un total de 414 · diplomaţii şi corespondenţii de presă occidentali au afirmat că rezultatelele alegerilor au fost falsificate.
Constantin Moiceanu, născut în 1912, era inginer. Absolvise mai întâi Școala Militară de Ofițeri de Rezervă din Bacăul natal, apoi Politehnica. Se înscrisese în Partidul Social-Democrat unde ajunsese până la funcția de secretar al organizației județene. În 1946 a rămas în gruparea independentă a PSD, aceea a lui Titel Petrescu, grupare care avea să candideze pe liste separate de cele ale Blocului Partidelor Democrate. În alegeri, PSDI a fost adversar comuniștilor, împreună cu PNL și PNȚ și avea să fie desființat odata cu instaurarea „dictaturii proletariatului”. Constantin Moiceanu, ca atâția alți fruntași ai partidelor de opoziție, avea să fie arestat la câteva luni după alegeri.
„Auzisem despre curentele care se vehiculau în Bucureşti şi eram la curent cu ele, cu ideea de a merge pe liste comune cu comuniştii în Blocul Partidelor Democrate. Dar datorită faptului că comuniştii [care erau] în minoritate şi în teritoriu căutau să-şi impună punctul lor de vedere, asta m-a făcut ca să am reţineri şi să nu fiu de acord cu cu Blocul Partidelor Democratice.
Cum încercau să-şi impună punctul de vedere în teritoriu la dumneavoastră în zonă?
Prefectul îl aveau ei și toate posturile în teritoriu; cu toate că nu aveau organizaţie, erau foarte slabi, oamenii lor erau pretutindeni. Şi de la social-democraţi îi promovau numai pe cei care înclinau spre Blocul Partidelor Democratice. Partidul Comunist organizase […] secţia de Frontul Plugarilor, Apărarea Patriotică și un Partid Naţional, care era tot de nuanţă comunistă, cu oameni şcoliţi de Partidul Comunist. Şi în al doilea rând, nu eram de acord că se numeau în posturi oameni fără pregătire, fără pregătire elementară! Și am luat legătura prin Cristian care era şeful organizaţiei şi am venit la Bucureşti şi ne-am dus la Titel Petrescu acasă. […] A doua zi ne-am constituit, Partidul Social Democrat Independent, cu semnul electoral „Fântâna cu cumpănă”. Şi că mergem separat la alegeri. Pentru că preoţii şi mulţi intelectuali de la ţară nu înghiţeau comunismul, toţi au venit la social-democrați, am avut foarte mulţi preoţi înscrişi la social- democraţi. […]
Dar în campania electorală cum v-aţi descurcat?
În campania electorală, foarte greu!
Probleme de ce aveaţi? Probleme materiale sau probleme cu comuniştii?
Nu, probleme cu comuniştii. Probleme materiale… aveam bani că nu ştiam ce să facem cu ei!
Bani de unde? Din donaţii?
Da… Donaţii. Să vă spun! Înainte de alegeri era întreprindere mare de încălţăminte și tăbăcărie şi încălţăminte, la Bacău. Era proprietatea unui oarecare Filderman, care avea un băiat care era social-democrat. Şi m-am trezit cu un muncitor de la Filderman la mine acasă şi m-a rugat ca să trec pe la domnul Filderman. Şi când m-am dus acolo, m-a chemat şi mi-a dat trei milioane de lei. Era mult atunci! […] Şi am făcut manifeste [electorale] şi asta… dar nu puteam să le [răspândim] că ne ciomăgeau comuniştii. Noaptea, după miezul nopţii, se duceau, aveam echipe, le plăteam şi se duceau şi lipeau şi imediat dimineaţa comuniştii se duceau şi le rupeau. […]
Dar deplasări făceaţi pentru mitinguri electorale?
Nu se puteau face! […] De ce, pentru că în toate părţile ne ciomăgeau!
Dar dumneavoastră nu puteaţi să vă organizaţi o echipă să vă apere?
Am făcut acest lucru la Bacău, pentru că aveam muncitori… şi începuseră să ne ciomăgească şi asta…. Şi am format o echipă de muncitori. În timpul campaniei electorale a venit și Ion Mihalache la Bacău. Şi comuniştii au înconjurat sediul acolo, să atace, să… comuniştii au înconjurat şi i-au atacat. Şi atunci ei, din interior, ca să se apere, erau la etaj, au stricat sobele de teracotă şi cu teracote şi cu cărămizile care erau în sobe zvârleau jos ca să-i [lovească]. Şi eu, ce-am făcut: cu echipa mea i-am înconjurat pe comuniştii care erau jos şi în felul ăsta i-am scăpat pe ţărănişti de asediu și n-au fost nici unii răniţi. Şi Mihalache a plecat după aceea, la miezul nopţii, fără… n-a mai [ținut] nici un miting, nimic.
Dumneavoastră, Partidul Social Democrat, v-aţi dus în campanie prin sate?
Am fost, dar noi ne duceam la preoţi, ne duceam la învăţători, ne duceam la oamenii înstăriţi, luam legătura cu ei şi ne duceam chiar la ţărănişti sau la liberali […]. Am fost de vreo două ori pe la Răcăciuni, am păţit-o de vreo două ori la Răcăciuni, treaba asta… m-au aşteptat şi m-au bătut. M-au bătut! Şi m-au bătut şi la alegeri… […]
Cum au decurs alegerile?
Alegerile cum să decurgă?! Alegerile… de-acuma la alegeri prigoana se simţea. Şi noi care am candidat, aveam voie să ne ducem să vizităm secţiile de votare. Dar ca să nu ne ciomăgească şi asta, am stabilit fiecare să ne ducem la câte o secţie, să stăm acolo de la început şi până la sfârşit.
Nu puteaţi să trimiteţi în toate secţiile câte un om?
Nu-i primeau ca delegaţi! Iar pe noi ne primeau, dar la ieşire era pericol să ne ciomăgească. Şi eu m-am dus la Fabrica Letea, la secţia de votare de la Fabrica Letea, de la Bacău, ceilalţi opt s-au dus la alte secţii. Şi am stat acolo… acolo am şi votat, până s-a terminat votarea. Şi când au început să se numere voturile, ţărăniştii erau în frunte şi după aceea eram noi, cu toate că era un fief… fabrica Letea fusese a liberalilor. […] Dar acolo liberalii au fost tot al treilea, din cauza lui Tătărescu care colaborase cu [comuniștii]…. Şi-am stat acolo când s-au numărat voturile. Şi când s-au numărat voturile şi s-a văzut că ţărăniştii, noi şi liberalii [avem mai multe voturi]… pe mine m-au luat la bătaie…
Cine v-a luat la bătaie? Cei din secţie?
Cei din secţie şi mai ales militarii care erau, că militarii erau toţi veniţi cu [Divizia] <Tudor Vladimirescu>. […]
După alegeri dumneavoastră aţi fost validat deputat?
N-am fost deputat! Nu, nu! N-am fost deputat… păi n-a fost nimeni validat! La ţărănişti le-au dat 5 mii de voturi pe ţară! Nouă nu ştiu cât ne-au dat, vreo 2-3 mii de voturi, nu mai ţin minte atunci. Aşa că n-a fost nimic!…”
[Interviu de Octavian Silivestru, 2000]
RADOR – 24 iunie
