Presa internaţională dedică în ultima vreme numeroase articole unor teme legate de corupţia care infestează scena politică în ţările foste comuniste, aflate acum printre membrii Uniunii Europene, printre care şi Cehia al cărei premier a fost contestat duminică de sute de mii de protestatari. Dar ziarele străine sunt interesate în cea mai mare măsură de situaţia din Orientul Mijlociu şi de tensiunile care marchează relaţiile dintre America şi Iran.
„Peste 250.000 de oameni s-au adunat la Praga, duminică, pentru a cere plecarea lui Andrej Babis, bănuit la Bruxelles de fraude cu subvenţii europene”, relatează Le Monde. „Mitingul împotriva premierului ceh a fost cea mai amplă demonstraţie de nemulţumire publică, de la Revoluţia de Catifea din 1989 care a răsturnat comunismul”, scrie Washington Post. Şeful guvernului de la Praga nu se lasă însă impresionat şi într-un interviu publicat de ziarul ceh Lidove Noviny susţine că nu va demisiona, întrucât „nu a făcut nimic ilegal” şi „de dimineaţa până seara munceşte pentru cetăţenii ţării, luptă pentru interesele Cehiei”. În plus, premierul contestat în stradă spune că „ideea că statul de drept din Cehia este în pericol este o ‘aberaţie’ inventată de ‘jurnalişti activişti'”. Şi până la urmă „faptul că au avut loc proteste masive duminică este un indiciu că totul merge bine în Cehia”, dă asigurări Andrej Babis, citat de Lidove Noviny. Wall Street Journal opinează însă că „cehii protestează faţă de deriva autocratică din Europa Centrală”. Exact această derivă a adus Polonia în vizorul Curţii Europene de Justiţie, care a decis că reforma judiciară iniţiată de Varşovia este ilegală şi procedura declanşată de Comisia Europeană în sprijinul independenţei magistraţilor polonezi este îndreptăţită, relatează Financial Times. Şi între timp un studiu dat publicităţii de Uniunea Europeană conchide că „nu există nicio dovadă că cetăţenilor din statele estice din blocul comunitar li s-ar vinde produse alimentare de calitate inferioară” comparativ cu alimentele comercializate în ţările vestice, scrie EUobserver.
Ziarele străine sunt însă mult mai atente la escaladarea tensiunilor dintre Statele Unite şi Iran. „Trump impune noi sancţiuni economice Iranului”, relatează New York Times, cu precizarea că măsurile „îi vor priva pe liderii iranieni de accesul la instrumentele financiare”. Sancţiunile îl vizează pe liderul suprem al republicii islamice şi pe opt comandanţi ai Gărzilor Revoluţionare iraniene, precizează The Guardian, cu menţiunea că preşedintele american „a spus că este dispus să poarte convorbiri cu Teheranul fără precondiţii, dar sancţiunile par a face discuţiile de acest gen şi mai improbabile, cel puţin în viitorul apropiat”. În acelaşi timp, după cum scrie cotidianul turc Milliyet, secretarul de stat Mike Pompeo, aflat în turneu în Golful Persic, anunţă că Statele Unite sunt pregătite „atât pentru negocieri cu Iranul fără condiţii prealabile, cât şi pentru înfiinţarea unei coaliţii globale” împotriva Teheranului, „nu numai cu ţările din Golf, ci şi din Asia şi Europa”. Noile sancţiuni americane împotriva Iranului sunt însă considerate „ilegale” de către Kremlin, informează ziarul belgian Le Vif, în timp ce Financial Times conchide că „politica lui Trump în privinţa Iranului îi derutează deopotrivă pe aliaţi şi pe duşmani”.
Ziarele străine scriu şi despre iniţiativa ginerelui şi consilierului preşedintelui american, Jared Kushner, pentru Orientul Mijlociu. Le Soir informează că astăzi, 25 iunie, începe în Bahrein o conferinţă de „prezentare a pachetului economic al planului de pace american”, pe care însă „palestinienii l-au respins deja”. „Boicotată de palestinieni, conferinţa de la Manama ar urma să permită Statelor Unite să dezvăluie pachetul economic al celebrului plan de pace pentru Orientul Mijlociu a cărui prezentare este neîncetat amânată”, rezumă Le Figaro. Cu precizarea că „reuniunea responsabililor politici şi din lumea afacerilor ai ţărilor arabe şi din regiunea Golfului are loc în timp ce Autoritatea Palestiniană se afundă într-o gravă criză financiară”. Iar Washington Post notează că „există îndoieli că la întrunirea din Bahrein vor putea fi strânşi suficienţi bani sau destul sprijin politic pentru iniţiativa preşedintelui de a încheia un acord de pace în Orientul Mijlociu”.
Adriana Buzoianu, RADOR
