O importantă companie pe piața asigurărilor din România explică care sunt riscurile la care se expun persoanele care utilizează trotinete electrice a căror viteză din fabrică depășește limita de 25 km/h.
Clarificările vin după ce luna aceasta Poliția a amendat o persoană care conducea o trotinetă electrică din această categorie, și care, din cauza faptului că nu s-a asigurat la traversare, a lovit un autoturism. Șoferul autoturismului deținea asigurare CASCO, iar asiguratorul și-a exercitat dreptul la regres, ceea ce presupune faptul că banii pentru cheltuielile aferente reparațiilor vor fi recuperați de la conducătorul trotinetei.
“Această amendă a fost dată deoarece trotineta respectivă depășea viteza de 25 de km/h și a fost încadrată ca moped. România și în Europa nu există o lege care să reglementeze viteza trotinetelor care circulă pe drumurile publice și care au viteza limitată din fabrică la maximum 25 km/h, însă în toate țările se pune problema reglementării acestui mijloc de transport, pentru că, odată cu performanța sa, crește și viteza pe care o atinge. Legislaţia a rămas în urmă, Codul Rutier nu are specificat astfel de vehicule, iar poliţiştii nu ştiu unde să le încadreze atunci când au loc accidente“, explică Marius Constantinescu, Director de Daune la o companie de asigurare.
În Codul Rutier, art. 6 pct. 21 din OUG 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, mopedul este definit ca fiind autovehiculul, cu două sau trei roți, a cărui viteză maximă prin construcție este mai mare de 25 km/h, dar nu depășește 45 km/h și care este echipat cu un motor cu ardere internă, cu aprindere prin scânteie, cu o capacitate cilindrică ce nu depășește 50 cmc, sau cu un alt motor cu ardere internă ori, după caz, electric, a cărui putere nominală continuă maximă nu depășește 4 kW, iar masa proprie a vehiculului nu depășește 350 kg, neincluzând masa bateriilor în cazul vehiculului electric.
“Trotineta electrică capabilă să depășească 25 km/h este așadar un moped. Iar acest lucru îi include cam pe toți cumpăratorii de trotinete electrice, indiferent de marcă, mai ales în contextul în care își doresc performanță și autonomie. Trotinetele performante ating viteze mai mari de 25 km/h, unele ajung chiar la 35-40 km/h, ceea ce expune la accidente pe trotuar sau pe drumul carosabil, cum ar fi vătămarea de pietoni adulți și copii, animale de companie, sau ciocnirea cu autovehicule”, mai adaugă Marius Constantinescu.
În România serviciile de sharing pentru trotinete au luat amploare în ultimele luni. “În cazul serviciilor de sharing, răspunderea pentru riscuri este reglementată de regulamentul acceptat la descărcarea aplicației. În general, răspunderea aparține utilizatorului și nu companiei care pune la dispoziție acest serviciu. De exemplu, este necesar să fie purtată cască, să se respecte regulile de circulație, este interzis să se coboare pante abrupte; nu este voie să meargă mai mult de o persoană în același timp. Însă, dacă te uiți în jur, majoritatea utilizatorilor nu respectă aceste reguli. Practic, ei sunt buni de plată în situația în care sunt dați în judecată, sau în situația în care partea vătămată are asigurare de viață, sănătate, CASCO, pentru că asiguratorul își va recupera banii direct de la partea vătămătoare”, clarifică Marius Constantinescu.
În majoritatea țărilor din Europa de Vest, cetățenii dețin asigurare de răspundere civilă în nume personal și pentru copii. Asigurarea de răspundere civila este potrivita pentru orice persoană fizică ce dorește să se asigure împotriva prejudiciilor pe care le poate provoca accidental, din neglijență sau imprudență, altor persoane, față de care rspunde în fața legii. Asigurarea se poate extinde și asupra accidentelor provocate de soț sau soție, de copiii minori sau de animalele de companie.
“O asigurare de răspundere civilă implică o investiție anuală de aproximativ 40 eur pentru o valoare asigurată de 20.000 eur care este valabilă pe teritoriul țării în care s-a încheiat, datorită contextului legislativ care prevede consecințe diferite pentru fapte similare. Riscurile acoperite sunt cele de producere de vătămări corporale, deces și daune materiale. Asigurătorul acordă despăgubiri şi pentru cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, dacă procesul este consecinţa producerii unui eveniment asigurat”, declară Alexandra Arsenie (Durbaca), Director Executiv la compania de asigurare.
RADOR – 27 iunie
