După lungi ore de negocieri, lucrările summitului de la Bruxelles pentru alegerea funcţiilor-cheie din cadrul Uniunii Europene au fost suspendate ieri, urmând a fi reluate în cursul acestei dimineţi. „Uniunea Europeană: Durerea de cap a numirilor, încă nerezolvată”, titrează Le Figaro şi notează că „Liderii europeni credeau că planul conceput la Osaka, pe marginea summitului G20, va trece ca o scrisoare la poştă. Mai exact numirea social-democratului Frans Timmermans în funcția de președinte al Comisiei Europene, în locul Spitzenkandidatului PPE, Manfred Weber”. În schimb, PPE ar fi urmat să primească şefia Consiliului European, a Parlamentului European şi funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe. „Întregul ‘mercato’ european depinde de alegerea președintelui viitoarei Comisii”, comentează Le Figaro şi continuă arătând că „planul Timmermans a luat apă din toate părțile”, lovindu-se „de un baraj al grupului PPE din Parlamentul European precum și al șefilor de stat și de guvern ai dreptei europene care refuză ca partidul lor, care a condus alegerile din mai, să cedeze președinția Comisie social-democraților”. Preşedintele Franţei, citat de La Libre Belgique, a criticat un „eşec” al summitului UE în atribuirea posturilor cheie, afirmând că oferă „o imagine neserioasă despre Europa” şi o face „puţin credibilă pe plan internaţional”.
Pe de altă parte, fără a mai avea nevoie de negocieri şi de ore de dezbateri, Finlanda a preluat preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. „Finlanda se angajează la o președinție UE favorabilă climei”, titrează EUobserver şi precizează că ţara nordică a înlocuit România la şefia Uniunii şi a făcut din climă una dintre prioritățile ei. „Soluționarea crizei climatice ar putea fi următorul gest eroic al Europei, unul care va fi admirat și lăudat de generațiile viitoare”, a declarat premierul finlandez Antti Rinne. Până pe 31 decembrie, priorităţile preşedinţiei finlandeze a Uniunii Europene sunt „să consolideze valorile comune şi statul de drept, să facă UE mai competitivă şi mai incluzivă social, să promoveze acţiuni privind schimbarea climatică şi să protejeze securitatea cetăţenilor săi”, completează ziarul New Europe din Bruxelles.
Presa internaţională, ocupată cu cele mai recente negocieri pentru funcţiile-cheie ale Uniunii Europene, nu pierde din vedere nici evoluţiile de ultimă oră în dosarul nuclear iranian. După ce a avertizat la sfârşitul lunii trecute că va depăşi limita de 300 de kilograme de uraniu slab îmbogăţit dacă nu primeşte semnale că vor fi reduse sancţiunile economice, Iranul anunţă acum că a trecut de această limită şi că următorul pas va fi făcut pe 7 iulie, când va începe să îmbogăţească uraniul peste puritatea actuală de 3,75%, scrie Financial Times. Ţările europene care continuă să sprijine acordul nuclear cu Teheranul vor fi confruntate cu o dilemă. „Dacă Iranul continuă să îşi accelereze activităţile atomice, Germania, Franţa şi Marea Britanie – cunoscute sub numele E3 – vor trebui să decidă dacă sprijină în continuare acordul, în speranţa că va fi menţinut, sau vor declanşa „un mecanism de dispută” care ar putea duce la reimpunerea sancţiunilor ONU şi prăbuşirea totală a acordului”, comentează Financial Times. Deocamdată este vorba doar de „încălcări simbolice” ale acordului nuclear, scrie Jerusalem Post. „Fără să sară la un nivel de îmbogăţire de 20%, aşa cum ordonase Khamenei înaintea acordului din 2015, timpul până la obţinerea bombei atomice va fi redus doar incremental. Deci marile ştiri de luni nu vor schimba probabil radical mersul lucrurilor. Dar vor schimba tonul şi accentul discursului în Israel iar cei care preferă opţiunea unui atac preemptiv israelian vor câştiga probabil un avans temporar”, comentează Jerusalem Post.
Rămânând în domeniul militar, presa din Turcia anunţă, citându-l pe preşedintele Erdoğan, că prima livrare a sistemelor ruseşti de apărare aeriană S-400 va fi făcută „în cel mult zece zile”. Potrivit ziarului Birgün, preşedintele Erdoğan a declarat în urma discuţiei pe care a avut-o în Japonia cu preşedintele Donald Trump că i-a spus acestuia că sistemul de rachete va ajunge în Turcia în maxim 7-10 zile şi că liderul american nu a vorbit despre sancţiuni economice la adresa Ankarei. „Trump ne susţine în privinţa S-400 şi F-35, nu am auzit nimic de sancţiuni. Cred deci că vom trece fără probleme prin acest proces”, le-a declarat preşedintele Erdoğan ziariştilor. New York Times are o poziţie diferită şi aminteşte că intenţia Turciei de a cumpăra sisteme ruseşti S-400 tensionează relaţiile dintre Washington şi Ankara. „Turcia şi Statele Unite, aliaţi NATO, sunt în dezacord în ceea ce priveşte decizia Ankarei de a cumpăra S-400, administraţia de la Washington amenințând cu sancţiuni dacă livrarea are loc. SUA spun că S-400 va compromite avioanele de luptă F-35, pentru care Turcia este şi producător şi cumpărător. Washington a început procesul de excludere a Turciei din programul F-35 şi a oprit instrucţia piloţilor turci în State”, aminteşte The New York Times.
În Hong Kong continuă ample demonstraţii de stradă, pe fondul nemulţumirilor legate de o lege a extrădării care, în opinia protestatarilor, ar permite răpirea din Hong Kong a opozanţilor regimului comunist chinez. The Guardian menţionează că protestatarii au reuşit să intre în clădirea Parlamentului şi au înălţat steagul colonial britanic. Guvernul chinez a acuzat în repetate rânduri ceea ce a numit „o intervenţie străină” în provincie. „În ultima perioadă, guvernul britanic a vociferat în repetate rânduri în privinţa Hong Kong-ului, intervenind flagrant. Suntem extrem de nemulţumiţi de acest lucru şi ne opunem ferm, a afirmat purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de Externe, citat de The Guardian.
Florin Matei
