La Bruxelles, liderii UE au ajuns la un acord pentru nominalizarea actualului ministru german al Apărării, Ursula von der Leyen, în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, anunţă EUObserver. Dacă noul candidat va fi confirmat de Parlamentul European, Ursula von der Leyen va intra în istorie ca prima femeie ce se va afla la cârma executivului comunitar, observă Politico. Premierul belgian Charles Michel a fost desemnat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European, ministrul spaniol de Externe, Josep Borrell, a fost nominalizat ca şef al diplomaţiei UE, iar directorului FMI, Christine Lagarde, îi va reveni conducerea Băncii Centrale Europene, completează Politico. Nominalizarea a două femei în posturi strategice, de mare expunere, şi până în prezent ocupate exclusiv de bărbaţi, reprezintă, cel puţin simbolic, o considerabilă schimbare de viziune şi de atitudine, opinează Le Monde.
Presa de peste Prut comentează vizita noului premier al Republicii Moldova la Bucureşti. Premierul de la Chişinău, Maia Sandu, a subliniat că ţara sa are nevoie de sprijinul României în consolidarea capacităţilor administraţiei publice locale şi centrale, notează Infotag. „România este total implicată pentru a sprijini Republica Moldova în parcursul său european”, a asigurat preşedintele Klaus Iohannis, citat de Info-Prim Neo. Unul dintre subiectele de importanţă strategică abordate de premierul Maia Sandu şi premierul Viorica Dăncilă a vizat implementarea proiectelor comune în domeniul energetic, cu accent pe finalizarea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău, notează Moldpres. De asemenea, a fost accentuată importanţa interconexiunii liniilor electrice de înaltă tensiune, precum şi a construcţiei Autostrăzii Unirii şi a podului peste Prut, în regiunea oraşului Ungheni. O altă prioritate discutată la Bucureşti a vizat sporirea schimburilor comerciale şi a investiţiilor reciproce, adaugă Moldpres.
Din Cehia până în Elveţia sau în Spania, canicula a pus la grea încercare capacităţile de apărare în faţa valurilor de temperaturi ridicate din Europa, scrie The New York Times. Cele mai încinse veri din ultimii 500 de ani în Europa au fost înregistrate în ultimii 17 ani, constată ziarul american, dar atenţionează că fenomenele nu sunt deloc surprinzătoare, de vreme ce emisiile de gaze cu efect de seră duc la încălzirea planetei. Totodată, autorităţile de specialitate au avertizat cu privire la un val de căldură în Serbia şi în restul Balcanilor, în condiţiile în care canicula care a afectat recent Europa de Vest se deplasează spre est, reţine Atlanta Journal şi precizează că această creştere a temperaturilor are loc după săptămâni de furtuni violente neobişnuite în unele regiuni din Serbia, Bulgaria, România, Bosnia şi Croaţia. Iunie 2019 va intra în istorie drept cea mai caldă lună din toate timpurile, notează The Daily Mail. Nu numai Europa luptă cu vicisitudinile vremii: în Asia, seceta face ravagii. Oraşul indian Chennai suferă de pe urma unei penurii acute de apă, iar cele 9 milioane de locuitori se roagă pentru venirea ploii, scrie The Washington Post.
SUA au în vedere noi taxe vamale la mai multe produse din UE, titrează Financial Times. Totalitatea produselor înscrise pe listă reprezintă o valoare comercială de 4 miliarde de dolari şi se adaugă unei liste precedente publicate în aprilie, care totaliza o valoare de 21 de miliarde de dolari, precizează France24. Demersul urmăreşte respectarea drepturilor Statelor Unite în conflictul care opune Uniunea Europeană şi anumite state membre Organizaţiei Mondiale a Comerţului, pe tema subvenţiilor europene în sectorul aeronautic, detaliază France24. Acest nou anunţ al administraţiei Trump vine la doar două zile după armistiţiul dintre Washington şi Beijing în sălbaticul lor război comercial, urmare a unei întâlniri între preşedinţii Donald Trump şi Xi Jinping în marja G20 de la Osaka, aminteşte France24. Negocierile comerciale cu China sunt din nou pe şine, asigură postul american CNBC, însă atenţionează că discuţiile vor fi foarte complicate.
La Viena, OPEC şi partenerii săi au adoptat o cartă pentru a-şi consolida alianţa printr-un mecanism de cooperare permanentă, anunţă Atlantico. Cei 14 membri ai Organizaţiei ţărilor exportatoare de petrol şi cei zece parteneri ai lor au aprobat în unanimitate acest document considerat istoric de Arabia Saudită. Cele 24 de ţări, regrupate ca OPEC+, pompează jumătate din petrolul de pe glob, menţionează Atlantico. Fără surprize, ţările membre au extins, pentru încă nouă luni, acordul lor vizând reducerea producţiei lor cumulate de 1,2 milioane de barili pe zi, consolidând puterea grupului în faţa SUA, primul producător mondial de petrol, adaugă La Libre Belgique. Iranul a fost din nou scutit de reduceri, anunţă agenţia IRNA, de la Teheran. După reuniunea de la Viena, ministrul iranian al petrolului, Bijan Namdar Zanganeh, a afirmat că ţara sa nu va negocia cu SUA dacă nu vor fi ridicate toate sancţiunile, notează Tehran Times. Întrebat despre atacurile asupra petrolierelor din Golful Oman, oficialul iranian a subliniat că nu ştie cine e în spatele acestora, dar că Iranul susţine în continuare, ca întotdeauna, securitatea pieţei petrolului, care nu trebuie să fie amestecată cu politica.
(Cristina Zaharia)
