„Relaţia specială” a Marii Britanii cu Statele Unite riscă să fie subminată de „comentariile bombă” făcute de ambasadorul britanic la Washington la adresa preşedintelui american Donald Trump şi a echipei acestuia, scrie Daily Mail, care publică o serie de telegrame diplomatice secrete în care ambasadorul britanic îl caracterizează pe preşedintele american drept „instabil” şi „incompetent” şi avertizează că administraţia acestuia este „ineptă” şi „unică în disfuncţionalitatea sa”, fiind susceptibilă „să se încheie în dizgraţie”. Ministerul de Externe de la Londra a demarat o anchetă pentru a identifica sursa scurgerii de informaţii secrete către presă, dând asigurări că „relaţiile cu Casa Albă sunt puternice” şi vor „rezista acestui comportament dăunător” notează The Independent, în timp ce, potrivit Politico, nici Casa Albă şi nici Departamentul de Stat american nu s-au grăbit să comenteze incidentul.
Între timp, atât Washingtonul, cât şi Londra îşi au propriile probleme. „Trump pierde războaiele comerciale” pe care le-a declanşat, constată New York Times, explicând că taxele suplimentare impuse de preşedintele american au afectat nu numai economia Chinei şi a altor ţări, ci şi America, unde o familie va avea în medie cheltuieli mai mari cu 1000 de dolari pe an din cauza creşterii preţurilor, conform calculelor făcute de economiştii Rezervei Federale. Ziarul american avertizează totodată că „războaiele comerciale nu se termină aproape niciodată cu învingători clari, însă ele lasă adesea cicatrici pe termen lung în economia globală”.
La Londra, favoritul conservatorilor în cursa pentru funcţia de prim-ministru, Boris Johnson, insistă, potrivit The Telegraph, că „nu joacă la cacealmă” când spune că va declanşa un Brexit fără acord la data de 31 octombrie dacă nu se va ajunge la o înţelegere cu liderii Uniunii Europene. Între timp, în rândul conservatorilor pare a se naşte o nouă rebeliune menită să blocheze o ieşire haotică a Marii Britanii din Uniunea Europeană, remarcă The Guardian, detaliind că acest demers va fi pus în aplicare chiar de luni, când în parlament se va încerca amendarea unei dispoziţii legislative privind Irlanda de Nord, care ar menţine legislativul în luarea deciziei cu privire la Brexit.
În Grecia, „un nou peisaj politic”, dar cu „mari provocări”, constată To Vima. Cotidianul elen notează victoria clară a principalului partid de opoziţie, Noua Democraţie, de dreapta, la alegerile desfăşurate duminică şi avertizează că dacă noua guvernare nu va reuşi să îmbunătăţească rapid şi în mod real situaţia socială şi economică din Grecia, se va confrunta cu mari reacţii din partea societăţii, în ciuda susţinerii mari obţinute din partea cetăţenilor. „Mulţi greci au văzut în aceste alegeri anticipate speranţa că situaţia lor se va îmbunătăţi” scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung, în timp ce New York Times vede în votul de duminică o sancţionare a premierului de stânga Alexis Tsipras de către grecii „furioşi după un deceniu de austeritate severă”.
Euobserver atrage atenţia că „exodul creierelor” şi al forţei de muncă va duce la o reconfigurare a Uniunii Europene din motive demografice. Dacă tendinţele nu vor fi atenuate, până în anul 2060, cele mai dramatice reduceri de populaţie vor fi suferite de România (-30%), Croația (-30%%) și Lituania (-38%), detaliază publicaţia europeană, citând un studiu realizat de Comisia Europeană pe parcursul a trei ani de zile. Chiar dacă asigură diverse grade de dezvoltare pentru ţările rămase fără resursele lor umane, fondurile de coeziune și banii trimişi acasă de lucrătorii din ţările occidentale nu vor putea substitui capitalul uman care înseamnă potenţial social şi economic. De aceea „dacă principiile solidarității și coeziunii chiar sunt luate în serios în Uniunea Europeană, atunci pierderile de muncitori la nivelul statelor sudice și estice trebuie recunoscute și trebuie elaborată o viziune pentru moderarea lor”, conchide Euobserver. Fenomenul este remarcat şi de ziarul peruan El Comercio care se întreabă „de ce se goleşte Europa de Est?”. Răspunsul vine din date concrete cu privire la discrepanţele din nivelul de trai. „În timp ce salariul minim în România este de 446 de euro pe lună, în Polonia de 523 sau în Ungaria de 464 euro, în Germania este de 1.557 de euro pe lună, în Franța de 1.521, iar în Olanda de 1.615 euro”. Prin urmare, „cele mai tinere segmente ale populației din Europa de Est, cu un nivel de educație echivalent cu cel al vecinilor lor occidentali, emigrează de zeci de ani spre vest, în căutarea unor condiții mai bune de muncă”, explică El Comercio, avertizând că „efectele pentru ţările est-europene sunt o economie mai puţin atractivă şi mai puţini lucrători profesionişti”.
(Carolina Ciulu)
