Marţea viitoare în Parlamentul European ar trebui să se voteze propunerea Consiliului Uniunii Europene pentru ca cea mai importantă funcţie în UE – cea de preşedinte al Comisiei Europene – să fie preluată de către Ursula von der Leyen de la Jean-Claude Juncker. Este posibil însă ca votul să fie amânat până în luna septembrie, după ce mai multe grupuri parlamentare au semnalat că nu vor vota ca ministrul apărării din Germania să ocupe această funcție – scrie MTI.
Nici ecologiştii şi nici stânga radicală nu o vor susţine la votul de săptămâna viitoare pe doamna Ursula von der Leyen pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Cele două grupuri parlamentare și-au anunţat ieri această decizie, după ce miercuri şi joi au discutat cu politicianul propus de Consiliul Uniunii Europene să îi urmeze în funcție pe Jean-Claude Juncker.
Copreşedintele grupului parlamentar al verzilor, Ska Keller a afirmat că declaraţiile doamnei Ursula von der Leyen au fost dezamăgitoare pentru că nu au conţinut nicio propunere concretă nici pentru protecţia statului de drept şi nici pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, astfel că vor vota împotriva propunerii Consiliului Uniunii Europene. „Preşedintele Comisiei Europene trebuie să fie un apărător al statului de drept şi al valorilor comune. Ursula von der Leyen însă a evitat să răspundă la întrebările noastre” – a spus Ska Keller. Al doilea copreşedinte al grupului verzilor, Philippe Lamberts a insistat asupra faptului că în privinţa politicilor privind lupta împotriva încălzirii globale ar fi aşteptat proiecte mult mai concrete. Acesta totodată a adăugat că abandonarea „sistemului candidatului de vârf” (spitzenkandidat) practic înseamnă trădarea electoratului european. Aşa cum v-am informat sistemul candidatului de vârf înseamnă că grupurile parlamentare din Parlamentul European îşi nominalizează fiecare câte un candidat, din rândul cărora Consiliul Uniunii Europene alege unul, care trebuie să fie votat de majoritatea absolută a eurodeputaţilor pentru a deveni preşedintele CE. Legislativul European a stabilit printr-o hotărâre că doar un astfel de candidat de vârf poate să fie urmaşul lui Juncker. Acest sistem însă este viu criticat de către o parte a liderilor europeni. Adversarii acestei proceduri spun că aceasta practic exclude din competenţa Comisiei Europene dreptul de a propune un candidat – aşa cum prevede Tratatul UE – şi transferă acest drept familiilor politice din Parlamentul European. Pentru membrii liberali şi socialişti ai şefilor de stat şi de guverne este inacceptabil faptul că preşedintele CE nu poate să fie decât un membru EPP, partid care a obţinut cele mai multe mandate în parlamentul European. Cel mai vehement critic al actualului sistem este preşedintele Franţei, Emmanuel Macron. El este sprijinit de premierii Belgiei, Olandei, Spaniei şi Portugaliei.
Grupul parlamentar Stânga Unită Europeană / Stânga Verde Nordică (GUE/NGL), cunoscut ca având o orientare de stânga radicală, a anunţat că nici ei nu o vor vota pe Ursula von der Leyen. După cum au explicat „pentru alegerea preşedintelui Comisiei Europene ar fi fost nevoie de o procedură cu adevărat democratică”. Preşedintele grupului, Martin Schirdewan, a subliniat că nu consideră satisfăcătoare planurile doamnei Ursula von der Leyen, pentru că acestea nu reprezintă o soluţie pentru „problemele cronice” ale UE şi nici pentru problemele reprezentate de schimbările climatice, lipsa echităţii sociale, sau inegalităţile sociale.
Pentru ca Ursula von der Leyen să devină preşedintele Comisiei Europene, are nevoie de cel puţin 376 de voturi din rândul celor 751 de membri ai Parlamentului European. Teoretic, cele trei grupuri mari: Partidul Popular European (EPP), Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) şi ALDE (grupul liberalilor centrişti) dețin împreună 444 de voturi care ar fi suficiente pentru alegerea ei, însă mai mulţi deputaţi din grupul S&D au semnalat că nu o vor vota pe candidata Consiliului Uniunii Europene ca formă protest împotriva abandonării sistemului „candidatului de vârf”. Aceştia au criticat maniera netransparentă prin care a fost propus ministrul apărării din Germania. Astfel, mai mulţi analişti spun că rezultatul votului va fi foarte strâns. Unii nu exclud posibilitatea ca votul să fie amânat până în septembrie.
Székely Ervin, Rador
