În acelaşi an în care se instalase la putere guvernul Petru Groza, 1945, comuniştii luaseră în stăpânire administraţia locală. În multe locuri din ţară fuseseră frământări şi opoziţie, revolte şi chiar „îmbrânceli” la sediile prefecturilor. Astfel se întâmplase şi la Constanţa, primul judeţ din ţară în care fusese instalat un prefect comunist, Victor Duşa. El a organizat alegerile din 19 noiembrie 1946 cum a ştiut mai bine, în aşa fel încât să asigure victoria Blocului Partidelor Democrate. Campanie electorală agresivă, fraude grosolane, nici măcar nu s-au mai păstrat aparenţele.
Iată două mărturii despre cele petrecute în Constanţa şi în localităţile din jur: inginerul Pamfil Iliescu, constănţean, neînscris în niciun partid şi Nicolae Cocoş, ţăran din Ciocârlia, membru al PNL.
Pamfil Iliescu
„În ’45 Prefectura a fost atacată de <Forţele Patriotice> le zicea, conduse de comunişti, a fost cu împuşcături până seara târziu, până la 11 noaptea a durat operaţiunea asta, că se auzeau împuşcături în tot oraşul şi-a doua zi am aflat că la asaltul Prefecturii a murit un om din partea forţelor care atacau Prefectura. Şi până la urmă au ocupat-o. […] Victor Duşa, a fost instalat prefect, printre primii din toată ţara, prefect comunist, care a fost instalat. […]
În ’46 campania electorală a fost destul de agitată, cel puţin la nivel de… radio, ziare şi alte de-astea, erau discuţii multe. Începuse deja să se creeze un spirit de simpatie pentru Forţele zise <Patriotice>. Deja în Constanţa începuse să se facă simţită asta, adică un număr din ce în ce mai mare mergea mai spre stânga niţel. În orice caz, Constanţa n-a fost un centru puternic de opoziţie. […] <Soarele> era peste tot pus [pe ziduri] şi cu vopsea şi cu hârtie şi cu de toate! Celelalte semne nu prea erau, adică aproape exclusiv erau [afişe] cu <Soarele>. De asta spun, că probabil fiind conducerea Prefecturii comunistă, fiind… bineînţeles că au fost şi organele de conducere din Primărie şi din cauza asta nu s-a făcut simţită prezenţa opoziţiei. […] Pe străzile oraşului era <Soare> peste tot!…
Nicolae Cocoş
„Dom’le, atuncea se vota <Soarele>, după cum ştiţi. Şi toată lumea, ăştia, făceau propagandă cu <Soarele>, cu nu ştiu ce…. Noi făceam propagandă cu ţărăniştii, liberalii, ăştia, partidele istorice, astea ne interesau pe noi. Aveam şi oameni care fuseseră primari, mă rog, aci, consilieri în comuna noastră, oameni bătrâni şi în jurul meu toţi, [ziceau]: <Domnule, politica asta o facem: adică noi toţi ne unim contra Partidului Comunist. Să nu iasă!> Ei, aşa era în satul nostru…
Am mers la alegeri, oamenii s-au dus acolo, fiecare a votat aşa cum ştia el. Însă acolo s-au falsificat alegerile şi 99% a ieşit <Soarele>, da’ nu ieşise nici 5% sau 10%!… […]
Directorul şcolii de aici, de la noi, Niculae Guţu, a fost acolo delegat la urne. El şi cu un profesor din Cobadin. Ei s-au opus, […] Dar era preşedintele secţiei de votare şi ăla era omul lui Victor Duşa, al Prefecturii, a comunismului. Şi s-a luat de gât cu ăştia doi, ăştia s-au opus, nu ştiu ce, s-au luptat. […] A venit poliţia, era armată care trebuia să-i păstreze liniştea, i-a luat în braţe pe ăştia şi poliţia de fapt îi împingea înăuntru, nu-i da afară pe-ai noştri… Asta era în ziua votării.
Seara, după ce s-a votat, când să numere voturile, trebuia să vadă rezultatul. Şi-atunci [unul] a spus: <Da, dom’le, pune urnele pe masă şi numărăm, vedem care cum aţi ieşit>. N-a mai dat voie delegatul respectiv: <Dom’le, nu se poate>, nu ştiu ce, <trebuie să le ducem acolo, la Constanţa se numără…>
Deci nu s-au mai numărat aici, la Cobadin…
Nu s-au mai numărat! Nu s-au mai numărat… Şi i-au dat pe ăştia [pe director şi pe profesor] afară până la urmă, că nu se putea, doi oameni să lupte cu toată compania aia de militari… Şi-aşa s-a votat şi a ieşit <Soarele>. Ei, a ieşit <Soarele>, au pus primar pe care au vrut ei, nu s-alegea primar, nu s-alegea secretar, s-a făcut… mă rog, Sfatul Popular, cum se spunea atunci.”
[Interviuri de Silvia Iliescu, 1999]
