Presa internaţională analizează perspectivele noului leadership al Uniunii Europene. Alegerea Ursulei Von der Leyen la preşedinţia Comisiei Europene ar permite Germaniei să obţină pentru prima dată în 52 de ani acest post cheie în UE, citim în Le Figaro, care atrage însă atenţia că oportunitatea ar putea fi ratată, marţea viitoare, din cauza opoziţiei deputaţilor germani social-democraţi şi a celor ecologişti. „Parlamentul European, prins în capcana politicii interne a Germaniei”, titrează Les Echos, şi explică: „Violenta campanie a social-democraţilor germani împotriva ministrului creştin-democrat al apărării din guvernul Angelei Merkel pune sub semnul întrebării votul pentru candidatura la preşedinţia Comisiei. Chiar dacă va fi aleasă până la urmă, puterea de influenţă a Ursulei Von der Leyen va fi slăbită de disensiunile din sânul propriei ţări”.
Independent reţine, cum era şi firesc, declaraţiile de intenţie ale viitoarei preşedinte a Comisiei referitoare la Brexit: „Noul şef al Uniunii transmite semnale că nu va redeschide negocierile cu Marea Britanie. La audierile de la Bruxelles, Ursula von der Leyen a adoptat aceeaşi linie ca şi predecesorul său, risipind speranţele Londrei că UE va profita de schimbarea conducerii pentru a-şi ajusta poziţia”. „Declaraţia politicianului german survine după ce liderii conservatori Boris Johnson şi Jeremy Hunt, posibili succesori ai doamnei May, afirmaseră recent că vor încerca să renegocieze acordul privind Brexitul”, mai notează Independent. În tot acest timp, economia britanică gâfâie, remarcă plastic publicaţia franceză Les Echos, comentând indicatorii economici de dincolo de Canalul Mânecii. „După ce în primul trimestru al anului întreprinderile britanice au produs pe stoc în aşteptarea Brexitului, acum vând în pierdere ceea ce au acumulat, deoarece situaţia este incertă. Creşterea economică înregistrată în ultimele luni se apropie de zero, lucru ce poate fi pus pe de o parte pe seama unei creşteri reduse în plan mondial, iar pe de altă parte pe seama unui Brexit care nu a mai avut loc”, crede analistul publicaţiei franceze.
Spania rămâne în continuare fără coaliţie de guvernare. La Vanguardia anunţă că negocierile de la Madrid au fost din nou amânate, cei doi principali interlocutori – Pedro Sánchez, liderul Partidului Socialist, şi Pablo Iglesias, liderul Partidului Podemos – ratând din nou ajungerea la un acord. „Cei doi nu reuşesc să ajungă la o înţelegere datorită faptului că premierul în funcţie doreşte să negocieze mai întâi programul de guvernare şi abia apoi componenţa cabinetului. Sánchez pare a solicita un guvern monocolor şi nu este dispus să accepte un executiv de coaliţie, aşa cum şi-ar dori interlocutorul său, liderul Podemos” – explică şi cotidianul madrilen El Pais. Libération reaminteşte că de la alegerile care au avut loc în luna aprilie nu s-a putut ajunge la formarea unei majorităţi care să formeze guvernul. „Spaniolii au votat deja de patru ori anul acesta: legislative în aprilie, alegeri municipale, regionale şi europene în luna mai. Dar este posibil să fie chemaţi din nou la vot, în noiembrie, pentru alegeri anticipate. O situaţie de blocaj nemaiîntâlnită după căderea dictaturii lui Franco” – precizează cotidianul francez.
Presa italiană acordă spaţii largi scandalului posibilelor fonduri ruseşti destinate Ligii Nordului. Il Giornale relatează că Gianluca Savoini, mâna dreaptă a ministrului italian de interne pentru relaţiile cu Rusia, a avut discuţii la Moscova în octombrie anul trecut cu trei investori locali. „Scopul discuţiilor era să încheie o afacere pentru a vinde petrol în Italia la preţ redus, astfel încât să se genereze o diferenţă de circa 65 de milioane, necesară campaniei Ligii la alegerile europene”. La Stampa citează pe larg din înregistrările date publicităţii de un site american. Savoini declara emfatic în faţa ruşilor: „O Europă nouă trebuie să fie la fel de apropiată de Rusia ca înainte, pentru că vrem să avem suveranitatea noastră. Să nu depindem de deciziile „luminaţilor” de la Bruxelles sau din SUA. Salvini este primul om care vrea să schimbe Europa”, dezvăluie La Stampa.
La Repubblica anunţă că a intrat oficial în funcţiune noul scut care va proteja reactorul numărul 4 de la Cernobîl pentru următorii 100 de ani, înlocuind astfel sarcofagul de beton construit în grabă după dezastrul din 1986. Structura impunătoare de oțel are 110 metri înălțime, 165 metri lungime și 257 laturi, o greutate de 36.000 de tone și a costat 1,5 miliarde de euro furnizaţi de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu sponsorizarea a 45 de țări. BBC adaugă că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat un decret care transformă zona din jurul Centralei nucleare de la Cernobîl într-una turistică. „Cernobîlul a reprezentat un aspect negativ al trecutului Ucrainei”, a spus Zelenski. „Dar acum a devenit un loc unic de pe această planetă, unde natura a renăscut după un mare dezastru provocat de oameni. Trebuie să arătăm lumii acest loc”, a subliniat preşedintele ucrainean, citat de BBC.
Ruxandra Lambru
