Victoria Simonei Halep la Wimbledon stârneşte numeroase comentarii în presa internaţională. Jucătoarea de tenis româncă spune că la Wimbledon a fost „meciul vieţii sale”, notează The Daily Mail. Muncitoare, sensibilă, dar cu picioarele pe pământ… şi pe gazon, Halep a dovedit o incredibilă determinare de a o învinge pe legendara Serena Williams, obţinând al doilea său titlu de Grand Slam, scrie La Rioja, din Spania. Succesul Simonei a făcut România să jubileze, titrează Ouest-France şi adaugă că numeroase personalităţi au elogiat această victorie a româncei pe gazonul londonez. Ilie Năstase, încoronat la Roland-Garros în 1973, a subliniat jocul agresiv al Simonei Halep, care i-a permis să se impună într-una dintre finalele cele mai scurte de la Wimbledon, iar Ion Ţiriac, noul preşedinte al Federaţiei Române de Tenis şi învingător la Roland-Garros în 1970, a declarat că Halep are un talent ieşit din comun, adaugă Ouest-France. „Nimeni nu va mai lucra timp de câteva zile în România”, deoarece toţi vor fi prea ocupaţi sărbătorind „uimitoarea” victorie a Simonei Halep, crede Nadia Comăneci, într-un interviu pentru Reuters. „Simona arată tinerei generaţii că, dacă îţi pui ceva în minte şi munceşti din greu, poţi fi cel mai bun nu numai în România, ci şi în lume”, conchide Nadia Comăneci, pentru Reuters.
În Franţa, ceremoniile de Ziua Naţională au stat sub semnul Europei, dar şi al unor tensiuni generate de vestele galbene, pe Champs-Elysées, titrează Le Parisien. Drapelele ţărilor participante la recent creata Iniţiativă Europeană de Intervenţie au fluturat la parada militară de la Paris, notează Stars and Stripes. O paradă plasată sub semnul cooperării militare europene, titrează Le Monde, detaliind că la festivitatea naţională au putut fi admirate inovaţii tehnologice spaţiale, aeriene, terestre, navale şi cibernetice. În ajunul Zilei Naţionale, Emmanuel Macron a anunţat înfiinţarea, în septembrie, a unui comandament pentru spaţiu, un domeniu esenţial pentru operaţiunile militare şi devenit teren de confruntare între puteri. Cele mai mari puteri spaţiale mondiale – Statele Unite, China şi Rusia – sunt angajate de mai mulţi ani într-o cursă pentru dominarea spaţiului, subliniază Le Figaro.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, nu s-a dus la Disneyland, la Paris, pentru a sărbători acordul obţinut de la liderii UE cu privire la ocuparea funcţiilor de conducere în UE, ironizează Politico, ci a întreprins un turneu al victoriei mai plin de satisfacţie pentru eforturile continue ale UE de a construi legături mai strânse cu vecinii săi din est, deplasându-se în Ucraina, Azerbaidjan, Armenia şi Georgia. În Ucraina, Tusk a cerut Rusiei să pună capăt intervenţiei sale militare în ţară şi să elibereze prizonierii politici. În Armenia, a cerut o soluţie politică la conflictul de lungă durată din Nagorno-Karabah, iar în Azerbaidjan a cerut respectarea libertăţilor fundamentale ale omului, consemnează Politico. Dar o singură întrebare va rămâne, în mod inevitabil, agăţată de moştenirea lui Tusk, crede Politico: dacă, în calitate de prim preşedinte al UE din blocul ex-comunist, relaţiile dintre Europa de Est şi Europa de Vest s-au îmbunătăţit sau s-au deteriorat. Tot Politico anunţă că preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a aprobat noii comisari din partea României şi a Estoniei, însă fără a le da portofolii, întrucât timpul rămas de mandat este foarte scurt. Desemnarea lui Kadri Simson din Estonia şi a lui Ioan Mircea Paşcu din România va deveni oficială în urma consultărilor cu Parlamentul European, precizează Politico. În legătură cu noul Parchet European, EUObserver menţionează că procurorul român anticorupţie Laura Kovesi este pregătită să devină primul procuror public al UE. Totuşi, subliniază publicaţia de la Bruxelles, decizia rămâne complicată, deoarece, conform regulilor Consiliului, trebuie să existe doi candidaţi.
Rachetele sistemului rusesc de apărare aeriană S-400 sosesc în Turcia, anunţă Stars and Stripes. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a trecut al doilea Rubicon politic, cu riscul unor daune de durată pentru economia ţării şi pentru relaţiile sale cu Occidentul, opinează Stars and Stripes. În pofida avertismentelor SUA, sistemul S-400 aterizează în Turcia, titrează Defense News, însă Russia Today subliniază importanţa livrării acestor sisteme, opinând că astfel Recep Tayyip Erdogan le-a demonstrat politicienilor occidentali că poate rezista presiunilor exercitate de Statele Unite. Livrarea rachetelor continuă în conformitate cu planificarea, a asigurat Ministerul turc al Apărării, citat de Hurriyet. Ankara a subliniat, de asemenea, că sistemele S-400 nu vor fi integrate în sistemele NATO şi nu vor reprezenta nicio ameninţare pentru alianţă, adaugă Hurriyet. Încălzirea relaţiilor dintre Moscova şi Ankara depăşeşte un nou nivel o dată cu livrarea sistemului de rachete S-400, iar Erdogan lansează astfel o provocare fără precedent Statelor Unite şi NATO, opinează Le Monde. Totuşi, Ankara trebuie să facă lucid alegerea geostrategică pe care o impune afacerea S-400, întrucât să joace în ambele tabere nu va fi multă vreme posibil, conchide ziarul francez.
Cristina Zaharia, RADOR
