Presa internaţională acordă spaţii largi actualităţii europene. Europarlamentarii au aprobat-o marți cu un vot la limită pe Ursula von der Leyen în calitatea de viitor președinte al Comisiei Europene, titrează Euronews, precizând că ea devine astfel prima femeie care deține această demnitate în UE. Ministrul german al apărării a fost confirmat drept succesor al lui Jean-Claude Juncker cu o majoritate de numai nouă voturi, în urma unui proces extrem de criticat și a unei săptămâni de incertitudine politică. „Încrederea pe care mi-ați acordat-o este încrederea pe care ați acordat-o Europei”, a declarat ea după anunțarea rezultatului.
France 24 realizează un scurt portret al noului lider european: poliglotă, eurofilă, von der Leyen este o apropiată a Angelei Merkel, singurul ministru care a făcut parte din cele patru guverne ale cancelarului german (2005-2019). Un alt atu – se bucură şi de susţinerea preşedintelui Macron. La rândul său, Le Figaro reaminteşte eforturile politicianului german de a încerca să convingă mulţi europarlamentari încă sceptici să o voteze: La Strasbourg a promis în special un „green deal” pentru UE în primele 100 de zile ale mandatului său, dacă va fi aleasă. Ar fi prima lege europeană privind clima destinată să facă din Europa „primul continent neutru” în ceea ce priveşte carbonul în 2050, precizează publicaţia franceză.
Despre o altă candidatură europeană, de data aceasta pentru funcţia de procuror-şef, citim în Financial Times: „Franța a fost de acord s-o sprijine pe Laura Codruța Kovesi din România la șefia noului Birou al Procurorului Public European în locul propriului ei candidat, Jean-François Bohnert, afirmă surse de la Paris şi Bucureşti. Un demnitar francez a declarat că schimbarea de poziție urmărește să asigure un mai bun echilibru geografic al funcțiilor la vârf din UE – dintre care nici una nu a revenit până acum Europei de Est – și a subliniat angajamentul Parisului față de statul de drept, precum și eforturile doamnei Kovesi de a proteja același principiu în România”. Publicaţia belgiană New Europe adaugă: „Bohnert era favoritul Consiliului UE, fiind într-o competiție strânsă cu aclamata Laura Codruța Kovesi din România, favorita Parlamentului european pentru șefia noii instituții de la Bruxelles”.
O vizită „istorică” – astfel cataloghează presa sârbă prima deplasare la Belgrad a unui lider francez după aproape două decenii. Primit cu urale în capitala Serbiei, preşedintele Franţei a transmis mesaje clare în privinţa Kosovo, a integrării europene şi a colaborării dintre Serbia şi Franţa – relatează cotidianul central Politika, reamintind că în spinoasa problemă Kosovo, Macron a promis că se va angaja personal în reînnoirea dialogului şi organizarea unei reuniuni speciale cu liderii de la Belgrad, Pristina, Paris şi Berlin care să ducă la ajungerea la un acord. Danas reţine afirmaţia şefului de la Elysee potrivit căreia nu doar Serbia trebuie să se reformeze pentru a intra în UE, ci şi Uniunea trebuie să se reformeze pentru a fi gata să primească Serbia, un stat european al cărui popor are locul său bine definit în Europa. De la Paris, Le Monde subliniază că preşedintele Macron doreşte să devină garantul influenţei europene în această regiune curtată intens în ultimul timp de Rusia şi China.
Sub titlul „În Republica Moldova este gata să aterizeze un desant georgian”, Nezavisimaia Gazeta analizează zvonurile potrivit cărora fostul președinte al Georgiei, Mihail Saakașvili, ar fi fost invitat de Maia Sandu să consilieze guvernul condus de ea în vederea implementării reformelor, la fel cum a făcut şi în Ucraina. Saakașvili, fost guvernator al regiunii Odessa, în prezent politician ucrainean, a declarat însă că nu intenționează să se ducă personal în Republica Moldova, dar va trimite o echipă de consilieri la Chişinău. „Maia Sandu poate transforma într-adevăr Republica Moldova într-un model de reforme de succes pentru întreaga regiune”, a declarat Saakașvili, citat de Nezavisimaia Gazeta.
Ruxandra Lambru
