Realizator: Radu Dobriţoiu – Domnule general Nicolae Ciucă, România achiziționează şapte sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Când vor ajunge în țară componente ale primului sistem?
Nicolae Ciucă: Au ajuns deja în țară. Sunt componente de sprijin logistic și de mentenanță și de asemenea, sunt componentele care deja au demarat în ceea ce privește pregătirea personalului care urmează să deservească aceste echipamente. Efectiv, ansamblul unui sistem va fi în țară în primul trimestru al anului viitor. Tot ceea ce a însemnat acest program major de înzestrare a Armatei Române, în momentul de față, se derulează conform planificării, se găsește în grafic și avem certitudinea că atât sistemele Patriot, cât și sistemele HIMARS, se vor derula conform planificării inițiale, reușind ca, așa cum ne-am propus, să avem aceste două capabilități operative, în timpul cel mai scurt.
Realizator: Tot despre sistemul Patriot, de această dată în acțiune. Luna trecută, în cadrul Exercițiului NATO „Saber Guardian”, s-a tras cu Patriot, cu o muniție reală de luptă. Ce puteți spune despre originea și valoarea rachetelor trase în Poligonul Capu Midia? Această muniție costă milioane de dolari.
Nicolae Ciucă: Așa cum discutam și cu partenerul nostru strategic, respectiv Armata americană, reprezentanții Forțelor Terestre în Europa, a fost pentru prima dată când s-au executat trageri în jumătatea de Est a Europei și este de asemenea pentru prima dată când s-au executat trageri cu sisteme care au capacități și caracteristici tehnice diferite, simultan. Am avut Patriot, am avut Hawk, am avut Stinger. Toate au fost aliniate să execute trageri reale, în același timp. Revenind la întrebarea dumneavoastră, numărul rachetelor trase a fost în jur de 14. Aceasta a fost planificarea inițială. Din ce am înțeles, au tras toate. Costul lor real, efectiv nu l-am discutat, dar ceea ce trebuie să desprindem din această activitate este faptul că instrucția și apărarea națională nu sunt ieftine, ele costă și pentru a avea o armată credibilă, este nevoie de investiții atât în ceea ce privește achiziția de echipamente și tehnică modernă, cât și investiții în ceea ce privește dezvoltarea pregătirii factorului uman, pentru a fi în măsură să operezi așa cum se cuvine, astfel încât aceste costuri să aibă eficiență maximă.
https://www.facebook.com/romaniaactualitati/videos/2329109874078108/
Realizator: În ultimele zile, s-a vorbit foarte des în presă despre pensiile militare, deseori acestea fiind asimilate cu pensiile speciale. Domnule general Nicolae Ciucă, sunteți liderul militar al armatei, armata – atât cea în rezervă, la pensie, cât și cea activă, operațională – așteaptă o reacție la această asimilare, la combinarea pensiilor speciale, cu pensiile militare. Vă rog să lămuriţi acest subiect!
Nicolae Ciucă: Eu cred că el este cât se poate de bine lămurit în Legea nr. 223 din anul 2015. Pensiile militare de stat nu sunt pensii speciale. Dacă privim înapoi, în ultimii 150 de ani, au existat acte normative care au legiferat dreptul militarilor la pensie militară de stat. Astăzi, când discutăm, legea amintită, Legea 223, cât și Legea 80, Lege a statutului cadrelor militare, prevede foarte clar că militarii au dreptul la pensie militară de stat. Deci nu este o pensie specială. Ca atare, cu tot respectul pe care îl purtăm fiecărei categorii socioprofesionale în parte, nu putem trece sub tăcere faptul că meseria de militar nu este ca oricare alta; presupune sacrificii, presupune restricții – este o meserie pentru care militarii, benevol, jură să-și apere ţara, să îşi apere semenii, o fac conștienți de faptul că, oricând li se va cere, o vor face inclusiv cu prețul vieții. Ca atare, numai pentru acest motiv, pensia militară nu este una specială, ci este o pensie de stat.
Realizator: O întrebare al cărui răspuns este, de asemenea, urmăririt de militari, o întrebare primită și de la colegii jurnaliști specializați pe probleme ale Apărării Naționale, colegi cu care am vorbit înainte de acest interviu: cine va fi noul șef al Statului Major al Apărării, după ce dumneavoastră vă veți încheia mandatul?/lalexandrescu
Nicolae Ciucă: Decizia nu îmi aparține. În conformitate cu prevederile legii în vigoare, viitorul șef al Statului Major al Apărării poate fi nominalizat dintre locțiitorul șefului Statului Major General în funcție sau unul dintre cei șefi ai categoriilor de forțe în funcție. Decizia aparține decidentului politic.
Realizator: Tot despre funcții, dar pe un alt palier, pentru prima dată un român este numit într-o funcție importantă la conducerea NATO; Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al Alianței. Cum ați primit această veste?
Nicolae Ciucă: Mai întâi de toate, dați-mi voie să folosesc acest prilej pentru a-l felicita pe domnul Geoană și pentru a ne bucura că avem un român care ne reprezintă pe noi, toți, militarii mai cu seamă, în ceea ce înseamnă Alianța Nord-Atlantică. Am primit-o cu bucurie și satisfacție. Bucurie, pentru că suntem români, satisfacție pentru că am considerat că este o recunoaștere a tot ceea ce a însemnat efortul instituțiilor României – și aici nu vorbesc numai de instituția militară, ci vorbesc de toate celelalte instituții care au atribuții în sistemul de securitate și apărare națională. Ceea ce, de asemenea, poate fi interpretat chiar cu importantă relevanță simbolistică față de ceea ce înseamnă relevanța României în regiunea Mării Negre, relevanța României în interiorul Alianței Nord-Atlantice.
Realizator: Este implicit și o recunoaștere a calității a profesionalismului militarilor români în cadrul Alianței?
Nicolae Ciucă: Este o… De aceea ziceam, este mai mult decât o recunoaștere a profesionalismului, este o recunoaștere a tot ceea ce a însemnat parcursul pe care Armata Română l-a avut în această perioadă, în cei 15 ani pe care nu cu mult timp în urmă i-am sărbătorit ca membru cu drepturi depline în interiorul Alianței. Este o recunoaștere a tot ceea ce a însemnat sacrificiul, pentru că toți am vorbit mai devreme de ceea ce înseamnă meseria de militar, sacrificiul și devotamentul și profesionalismul de care militarii români au dat dovadă, în teatrele de operații. Este, de asemenea, o dovadă a continuității și coerenței angajamentelor noastre față de Alianță și nu cred că este puțin lucru să reamintim că Armata Română a fost una dintre cele care s-au retras ultimele din teatrul de operații din Irak. Este una dintre cele care are coerență în teatrul de operații din Afganistan, din primele zile ale începerii misiunii și ea continuă și astăzi. De asemenea, este relevantă participarea noastră în Balcanii de Vest și cred că toate aceste chestiuni din punct de vedere operațional, precum și cele… contribuțiile pe care ofițerii de Stat Major, personalul diplomatic pe care reprezentanța noastră îl are în cadrul Alianței, atât la Bruxelles, cât și în comandamentul de la Mons, au reprezentat elemente de greutate atunci când s-a luat decizia ca domnia sa să fie nominalizat pentru această funcție deosebit de importantă și cu greutate în tot ceea ce înseamnă echipa de leadership a NATO./fdoman
Realizator: Misiunea din Afganistan, despre care aţi adus aminte, este o provocare nu doar pentru Armata României, ci şi pentru NATO. Am avut foarte multe pierderi în acest dificil teatru de operaţii, pe care îl cunoaşteţi foarte bine, aţi comandat acolo primul batalion românesc aflat în misune în Kandahar. Ne gândim, ne pregătim pentru retragerea din Afganistan, sunt făcute planuri pe variante?
Nicoale Ciucă: În acest moment, ştiţi forte bine că există activităţi pe palierul diplomatic, care se desfăşoară la nivelul conducerii politico-militare din teatrul de operaţii Afganistan şi mişcarea talibană. De asemenea, împreună cu reprezentanţii Guvernului afgan se caută soluţii pentru a se reuşi o stabilizare a situaţiei şi a se continua acest proces de construcţie naţională la nivelul Afganistanului. Un plan concret, în momentul de faţă, privind retragerea trupelor din Afganistan, nu există.
Realizator: Dar există variante gândite la nivelul Statului Major al Apărării, în anumite cazuri sau eventuale cazuri, să fie retrase trupele?
Nicoale Ciucă: Ştiţi foarte bine că ori de câte ori Armata Română şi-a angjat efectivele în misiuni în afara teritoriului naţional, au existat planul de contingenţă pentru diferite ipoteze, pentru o serie întreagă de decizii care trebuie luate în funcţie de schimbările care pot avea loc în teatrul de operaţii.
Realizator: Pe scurt, vom rămâne în Afganistan alături de aliatul american până când se va încheia misiunea.
Nicoale Ciucă: Ştiţi foaret bine că doar cu puţin timp în urmă s-au aprobat contribuţia şi participarea Armetei Române şi pentru anul viitor în teatrele de operaţii. Ca atare, în momentul de faţă există continuitate a angajamentelor noastre la misiunile la care suntem parte şi nu numai. Trebuie să amintim că peste puţin timp, suntem deja în pregătire, se află o echipă de evaluare la Kogălniceanu, unde se verifică nivelul de pregătire şi, de asemenea, tot ceea ce înseamnă dotarea şi echiparea contingentului care urmează să plece pentru îndeplinirea unei misiuni îm Mali, o misiune sub mandat al Organizaţiei Naţiunilor Unite, va începe în luna octombrie şi va avea durata de un an de zile. Deci, iacă-tă, spectrul de angajare a forţelor şi mijloacelor Armatei Române nu a rămas focalizat într-o singură direcţie. Încercăm, suntem în măsură să ne întrebuinţăm forţele şi mijloacele acolo unde este nevoie, ceea ce înseamnă pentru noi un înalt grad de apreciere a profesionalismului de care militarii români au dat dovadă până în acest moment în orice misiune au fost angajaţi.
Realizator: În Mali, în octombrie, vom merge cu trei elicoptere de transport şi detaşamentul aferent de militari.
Nicoale Ciucă: Nu, patru elicoptere. Sunt patru elicoptere, care sunt destinate evacurărilor medicale şi transportului de personal şi materiale, precum şi 120 de militari, personal de Stat Major, piloţi, echipe de tehnicieni de bord şi, de asemenea, echipele de mentenanţă.
Realizator: Cele patru elicoptere nu vor fi însă în Armată. Nu vor purta armament.
Nicoale Ciucă: Cele patru elicoptere, ca orice elicopter, au mijloacele de apărare apropiate. Dacă vă referiţi la înarmare, la echipamentul cu care să lovească la distanţă, tun de bord…
Realizator: Rachete.
Nicoale Ciucă: …aruncătoare de proiectile reactive nedirijate, nu. Vor avea armament specific…
Realizator: Mai pe înţelesul tuturor, mitraliere.
Nicoale Ciucă: …mitraliere de 7,62, specifice…
Realizator: Protecţiei…
Nicoale Ciucă: …protecţiei proprii.
Realizator: De când a început procesul de integrare în NATO, Armata României este într-un permanent proces de modernizare şi de restructurare, un drum pe care l-aţi parcurs alături de militari, inclusiv în teatrele de operaţii. Tot despre restructuarea Armatei României, cum vedeţi Armata peste 5 sau 10 ani?/eendrefy
Nicolae Ciucă: Armata României, ca instituţie a statului, de cu mult timp în urmă a demarat și a parcurs un întreg proces de transformare şi de modernizare. Aici, sigur, discutăm de două linii de abordare: una este cea a dotării cu echipamente și tehnică, cealaltă a pregătirii personalului. Putem spune, referindu-ne la cea de-a doua linie, că pregătirea personalului, dezvoltarea și implementarea tuturor elementelor de cultură militare specifice Alianței Nord-Atlantice și specifice nevoilor de parteneriat și de interoperabilitate pe care noi le-am avut au decurs cât se poate de bine. De aceea, astăzi, Armata Română este un partener credibil. Partea de dotare tehnică a avut o etapă destul de consistentă -etapă mă refer la /../ de timp – în care a stagnat, nu au existat investiții pentru că, la fel ca celelalte instituții, a existat o subfinanțare pe domeniul respectiv, ceea ce a căpătat o altă direcție începând cu anul 2015, când a existat acel acord intrapartinic în care s-a decis ca pentru Apărare să fi alocat un procent de 2% din buget, determinând un ansamblu de procese la nivelul Statului Major al Apărării, dar și la nivelul celorlalte departamente din MApN pentru a proiecta o armată i-am zis noi Armata României 2026, pentru că era vorba de un plan pe 10 ani, beneficiind de această predictibilitate a resurselor financiare, și în felul acesta vă pot spune că Armata 2026 reprezintă o evoluție pe tot ceea ce înseamnă partea aceasta de modernizare a echipamentelor și tehnicii care au ca linie, ca numitori comuni nevoia de integrare a acestor capabilități, lucru care nu este deloc facil și nu se va întâmpla peste noapte, iar Armata României, peste 8 ani de zile putem spune de-acuma, va avea un cu totul și cu totul alt profil pe o linie de flexibilitate și cu puternice atribute de adaptabilitate la tot ceea ce va însemna complexitatea provocărilor și amenințărilor pe care nu numai țara noastră le va viza, ci ele vor exista la nivel de regiune, la nivel de Alianță. Desigur, tot ceea ce noi am proiectat s-a derulat în urma unor analize în care am căutat să fim cât se poate de realişti şi să identificăm tot ceea ce înseamnă nevoia de apărare naţională, precum şi rolul pe care noi îl jucăm în contingenţa planurilor de apărare la nivel aliat.
Realizator: Cum vedeți viitorul Alianței, al securității în regiunea Mării Negre cu o Turcie tot mai apropiată de Rusia?/amirea
Nicolae Ciucă: În acest moment, Turcia este o țară membră NATO, este un aliat de nădejde în tot ceea ce înseamnă proiecțiile de securitate în regiunea Mării Negre, precum și în interiorul Alianței. Eu am convingerea că tot ceea ce înseamnă partea aceasta de soluții comune, partea aceasta de descurajare și apărare pe flancul estic, ca măsură ce trebuie aplicată în urma deciziilor luate la summiturile NATO, începând cu anul 2014 până la cel de anul trecut, va fi linia de angajament și linia de continuare a politicii de securitate a Turciei, care, în percepția, în înțelegerea mea va continua să fie un stat important din punct de vedere al securității, atât în regiune, cât și în Alianță.
Realizator: Domnule general Nicolae Ciucă vă mulțumesc pentru că ați acceptat acest interviu pentru Radio România Actualități!
Nicolae Ciucă: Vă mulțumesc, de asemenea! Aș dori să închei prin a mulțumit tuturor militarilor care au fost implicați în Exercitiul Saber Guardian 2019. A fost cel mai mare exercițiu care s-a desfășurat anul acesta în regiunea Mării Negre și la nivel de Alianță. De altfel, cele două exerciții Baltop și Saber Guardian au fost recunoscute inclusiv în discuția bilaterală pe care am avut-o cu noul comandant strategic al NATO, generalul Wolters, s-au îndeplinit obiectivele fără să avem incidente majore, reprezintă un succes pentru Armata Română.
Realizator: Ați adus aminte de generalul Tod Wolters, de altfel un prieten al României, a vizitat țara noastră de mai multe ori, i-a fost apropiat și de generalul Anastasof, a vizitat Mihail Kogălniceanu, înainte de a primi această funcție importantă, el fiind /…/.
Nicolae Ciucă: A fost comandantul Forțelor aeriene americane în Europa, comandantul Bazei Aeriene de la Ramstein. Aveți dreptate, a vizitat România de mai multe ori, am avut posibilitatea să avem o întâlnire bilaterală cu doi-trei ani în urmă, ulterior am avut posibilitatea să ne reîntâlnim cu ocazia mai multor activități desfășurate la nivel aliat și nu cred că este lucru ușor de trecut cu vederea că a venit și a participat la Exercițiul Saber Guardian pe teritoriul țării noastre.
Realizator: A vizitat Baza de la Mihail Kogălniceanu, despre care s-a declarat foarte încântat și pe care a apreciat-o ca fiind foarte importantă în întreaga strategie a Alianței Nord-Atlantice.
Nicolae Ciucă: Domnule Radu Dobrițoiu, toată această chestiune nu reprezintă nimic altceva decât confirmarea faptului că România este un partener credibil și furnizor de securitate. Astea sunt elementele care cred eu că ar trebui să rămână în urma acestor activități și în urma acestor discuții.
Realizator: Doamne general Nicolae Ciucă, vă mulțumesc încă o dată!
Nicolae Ciucă: De asemenea!/fdoman/sdm2
