Mândra, Ileni, Lisa, Toderiţa sunt sate vechi din Ţara Făgăraşului, atestate încă din evul mediu, cu oameni gospodari, credincioşi ortodocşi sau greco-catolici. Locuitorii s-au ocupat dintotdeauna cu păşunatul şi creşterea animalelor, într-un frumos peisaj cu dealuri mărginite de munţi. Venirea comunismului le-a tulburat mult traiul, iar oamenii au încercat la început să i se opună.
Alegerile din 1946 au fost şi aici fraudate. Urnele cu voturi date în marea lor majoritate ţărăniştilor au fost înlocuite cu urne deja pline cu buletine ştampilate pe semnul Blocului Partidelor Democrate. Ca în mai toată ţara, rezultatele măsluite în favoarea comuniştilor i-au determinat pe mulţi apoi să ia calea munţilor, în grupuri înarmate, hotărâte să aştepte „venirea americanilor” care să salveze ţara de sovietici şi de comunism.
Dumitru Moldovan din Lisa, judeţul Braşov:
„[La noi] erau şi ţărănişti şi liberali.
S-au înscris oamenii în Frontul Plugarilor?
De multe ori, [pe] oamenii simpli îi înscriau ei de la ei. Omul nici nu ştia ce înseamnă Frontul Plugarilor. Omul care o viaţă întreagă [se gândea] numai la nevoile şi necazurile astea ale pământului, ale locului nostru, nu putea să înţeleagă de înseamnă Frontul Plugarilor. Şi atuncea ăia care aveau sarcină să convingă lumea, să… de la sine scriau: <Mă, cum te numeşti? Văd că eşti om cinstit…>
Şi-l treceau pe listă…
Şi-l trecea pe listă. Şi aşa că s-ar putea să fie un număr înscris în Frontul Plugarilor, dar cei conştienţi nu s-au înscris. Şi sunt sigur că dacă i-ar mai fi întrebat după un an de zile, se îndepărtau, nu mai consimţeau cu ce-au consimţit cu un an în urmă.
Despre alegerile din 19 noiembrie ´46 ce vă mai amintiţi?
Dom’le, prea puţin, prea puţin… Eram copil, dar am auzit că s-au găsit… Am auzit ce comenta lumea, poporul: că s-a găsit o urnă cu o cantitate foarte mare de voturi şi în urna aia… aia n-o provenit de la alegătorii noştri. Asta-i ce-am auzit eu în popor. […] Asta auzeam atunci. Aveam 14-15 ani, în ´46…
Şi unde s-a găsit urna? La şcoală?
La noi, la şcoală, unde a fost centrul de votare…
Dar n-au fost incidente la vot?
N-a fost incidente, pentru că puterea a luat toate măsurile, înţelegi? Şi dacă era ceva, imediat era temperat omul, îndepărtat să lase locul liber, să plece acasă. […]
Pe când s-au numărat voturile, au asistat şi oameni de la noi din sat şi s-a văzut urna care avea o cantitate de voturi. Nu se ştie dacă a fost găsit vreun vot contra, ci numai pro, înţelegi? Pro putere… Şi a apărut în popor zvonul: <Bă, astea nu-s din Lisa, astea nu-s din Lisa…> Date concrete, aşa, ca număr de voturi, nu s-au cunoscut. Dar a fost vorba asta în sat atunci, pe timpurile alea.”
[Interviu de Silvia Iliescu, 2001]
Corneliu Vlad din Toderiţa, judeţul Braşov
„Aveam 17 ani şi nu aveam drept de vot şi era o fericire şi pentru noi [dacă] puteam merge la vot. Şi erau atât de fericiţi oamenii că vor ieşi ţărăniştii! Şi m-am dus şi eu cu grupul de la noi din sat, care aveau drept de vot, cu drapelul tricolor la Mândra, patru kilometri pe jos, cântând Deşteaptă-te române şi alte cântece patriotice.
Acolo a fost centrul de votare pentru toate satele?
În Mândra, Râuşor, Ileni şi Toderiţa. Şi mi-aduc aminte că a început să se voteze pe sate, aşa, şi chiar era unul de la noi, Zbârneci Ioan, era ţărănistul satului, ca să zic aşa…
S-a terminat votarea. O rămas trei persoane să păzească urnele, şi când s-a înserat, de s-a amestecat ziua cu noaptea, a apărut un camion cu muncitori de la Combinatul Chimic [din Făgăraş], cum erau ei atuncea, cu bâte, cu răngi, i-o bătut de i-o lăsat întinşi, le-o luat urnele şi o plecat. […] Şi le-o pus altele în loc şi gata, aşa a fost votarea!
Am venit acasă, toţi mândri că au votat, că vor ieşi ţărăniştii cu 80%, când colo au ieşit ei, cu 99,9%, comuniştii!”
[Interviu de Silvia Iliescu, 2001]
