Evoluţiile din Uniunea Europeană, relaţia transatlantică şi dosarul iranian se află în atenţia presei internaţionale. Statele UE ar trebui să fie supuse anual unui ciclu de evaluare a statului de drept, pentru a împiedica ţări precum Ungaria, Polonia şi România să derapeze de la normele comunitare, a declarat Comisia Europeană, notează EUObserver. Monitorizarea îmbunătăţită va avea, de asemenea, obiectivul de a găsi soluţii de cooperare pentru probleme, înainte ca ele să ia amploare, a adăugat Comisia, consemnează publicaţia europeană. În cadrul procedurii, oficialii UE vor colecta informaţii de la instituţii naţionale, organizaţii de monitorizare internaţionale, precum Consiliul Europei, dar şi de la ONG-uri şi agenţii ale UE, pe baza cărora vor întocmi un raport anual privind statul de drept, care rezumă situaţia din cadrul blocului, precizează New Europe. Până în prezent, doar România şi Bulgaria s-au aflat sub monitorizare, constată, de la Sofia, 24 Chasa. Dacă unei ţări care încalcă principiile statului de drept „i se va da peste mână” prin blocarea subvenţiilor, atunci Bruxelles-ul să nu acţioneze preferenţial când va scrie rapoartele respective, avertizează ziarul bulgar.
Europa revine în atenţie, titrează Foreign Policy. De mult considerată strategic irelevantă de către Statele Unite, UE este gata să devină o putere geopolitică majoră, iar Washingtonul ar trebui să ia aminte, crede revista americană. Prin selectarea ministrului german al apărării, Ursula von der Leyen, pentru a fi următorul şef al Comisiei Europene, Statele Unite ar trebui să profite de ocazia de a construi un nou parteneriat durabil cu UE, întrucât unificarea şi integrarea paşnică a Europei, facilitată de Statele Unite, reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale politicii externe a SUA, comentează Foreign Policy. Cu provocări externe la orizont, Statele Unite ar trebui să nu îşi mai facă griji pentru slăbiciunea Europei, ci să dezvolte o abordare care să stimuleze consolidarea coeziunii Uniunii. Este timpul ca Statele Unite să îmbrăţişeze Uniunea Europeană, conchide Foreign Policy.
În vreme ce relaţia dintre UE şi Statele Unite, tradiţional foarte bună, trece printr-o zonă de turbulenţe de la venirea la Casa Albă a lui Donald Trump, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat, cu ocazia summit-ului Canada-Uniunea Europeană, de la Montreal, că, în opinia sa, Ottawa a devenit cel mai apropiat partener transatlantic al UE, notează Le Vif. La rândul său, premierul canadian Justin Trudeau a salutat progresul pe care consideră că îl reprezintă acordul de liber-schimb CETA. De la intrarea în vigoare a acordului CETA, exporturile UE spre Canada au crescut cu 15%, iar exporturile canadiene spre UE au crescut cu 7%, în 2018, faţă de anul precedent, la aproape 44,5 de miliarde de dolari, detaliază Le Vif.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că NATO trebuie să se pregătească pentru o lume cu mai multe rachete ruseşti, în condiţiile în care Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, INF, riscă să se destrame, informează EUObserver. Stoltenberg a adăugat că Rusia are încă timp pentru a salva ceea ce el a numit piatra de hotar a controlului armelor în Europa, adaugă Al-Jazeera. Şeful NATO a subliniat că Alianţa nu va desfăşura sisteme antirachetă, dar ar putea întări scutul integrat de apărare aeriană şi antirachetă deja existent în Europa, pentru a menţine o descurajare credibilă faţă de Rusia, reţine Al-Jazeera. Conducerea NATO l-a numit pe fostul ministru român de externe, Mircea Geoană, în funcţia de adjunct al secretarului general al Alianţei, informează Le Figaro, sublinind că este primul român care accede la acest nivel de responsabilitate în cadrul Alianţei. Diplomatul român s-a declarat mândru să fie numit în această funcţie care, în opinia sa, reprezintă o recunoaştere a contribuţiei importante pe care o are România la NATO, citează Xinhua.
Într-un interviu acordat ziarului moscovit Argumenti i Fakti, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a atenţionat Washingtonul să nu mai dea vina pe Iran pentru tulburările din Orientul Mijlociu şi a apărat relaţiile Rusiei atât cu Iranul, cât şi cu Israelul, ca având o valoare intrinsecă, în pofida înrăutăţirii duşmăniei dintre aceste două state vechi inamice. „Escaladarea tensiunilor în regiune este rezultatul direct al faptului că Washingtonul şi unii dintre aliaţii săi au mărit presiunea în politica lor anti-iraniană”, a spus Lavrov, citat de Newsweek. În acelaşi timp, Rusia este pregătită să se alăture mecanismului european de troc cu Iranul în vederea ocolirii sancţiunilor americane împotriva Teheranului, într-o ultimă tentativă de salvare a acordului internaţional din 2015, scrie Les Echos. Moscova este interesată de o coordonare strânsă cu Instex, structura de compensaţii comerciale demarată în ianuarie de Paris, Londra şi Berlin, a declarat Serghei Lavrov pentru Financial Times. Totodată, ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, a afirmat pentru NBC News că uşa diplomaţiei este deschisă pentru SUA, dar că negocierile nucleare se pot derula numai dacă administraţia Trump va ridica sancţiunile, reţine Newsweek. Şeful diplomaţiei iraniene a amintit şi de sprijinul militar american extins în ţările din Peninsula Arabă, ca Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite, argumentând că Teheranul va trebui să îşi menţină programul de rachete ca răspuns la asemenea ameninţări, precizează Newsweek. Ca să aibă sorţi de izbândă, diplomaţia trebuie să fie sprijinită prin sancţiuni şi printr-o ameninţare militară credibilă, crede Atlantico şi conchide: Numai când se vor confrunta cu alegerea dintre a-şi continua agresiunea şi a risca un dezastru economic, cu ameninţarea securităţii globale, conducătorii iranieni vor renunţa la programul lor nuclear şi la visele lor imperiale.(Cristina Zaharia)/czaharia
