După toate probabilităţile românii din Ucraina vor avea un reprezentant în Rada Supremă (parlamentul ucrainean) după alegerile parlamentare anticipate desfăşurate duminică şi câştigate detaşat de partidul preşedintelui Zelenski. În schimb, candidatul minoritatăţii maghiare (care în ultimii douăzeci de ani a avut reprezentant în legislativul din Kiev), acum – potrivit rezultatelor parţiale – va rămâne în afara parlamentului. Partidele de extremă dreapta au obţinut un scor slab.
După numărarea a 62,5% din voturile valabil exprimate este aproape cert că Gheorghe Mazuraşu din Cernăuţi va intra în parlament pe lista partidului prezidenţial Slujitorul Poporului. Potrivit Radio România Actualităţi, românii din regiunea Cernăuţi speră să aibă un reprezentant în Parlamentul de la Kiev. „Odată cu alegerea noului parlament în Ucraina, românii din regiunea Cernăuţi îşi doresc rezolvarea anumitor probleme. Gheorghe Mazuraşu a fost atlet de performanţă şi lider al sportului din localitatea Oblastu (judeţul Cernăuţi) între anii 2005 şi 2008.
Analistul politic Marin Gherman: Necesitatea unei relansări a dezvoltării economice şi combaterea corupţiei, integrarea europeană, dar mai mult nu din perspectiva unei aderări ca fapt împlinit sau ca fapt în viitor, ci mai degrabă construirea şi implementarea unor standarde europene în Ucraina, astfel încât cetăţenii ucraineni să se simtă în confort, să simtă o prosperare şi o îmbunătăţire a vieţii.
Nu în ultimul rând, subiectul drepturilor minorităţii româneşti, care, la fel, este un subiect discutat în cadrul acestei circumscripţii.” – scrie pe site-ul Radio România Actualităţi.
În schimb minoritatea maghiară – care numără aproximativ 200.000 de persoane – nu va fi reprezentată în noul parlament. Preşedintele Uniunii Culturale Maghiare din Transcarpatia (KMKSZ), Brenzovics László care a candidat în culorile partidului Solidaritatea Europeană condusă de fostul preşedinte Petro Poroşenko, a obţinut doar locul doi în circumscripţia sa electorală. Cele două organizaţii politice maghiare din Ucraina KMKSZ şi Uniunea Democrată Maghiară din Ucraina (UMDSZ) au reuşit să ajungă la o înțelegere şi nu au candidat una împotriva celeilalte, ci în fiecare circumscripţie au fost propuşi candidaţi ai formaţiunii politice care avea sprijin electoral local mai mare. Cu toate acestea, nici acest pact nu a fost de ajuns. Potrivit cotidianului budapestan Népszava unul dintre motive ar putea să fie faptul că relaţia Ucrainei cu Ungaria este deosebit de tensionată şi maghiarii din Ucraina au devenit ţinte predilecte ale partidelor naţionaliste ucrainiene. De altfel în Regiunea Transcarpatia participarea la scrutin a fost sub media generală pe ţară, doar 41,16%, faţă de 49,84%. Celelalte minorităţi, altele decât cea rusă, nu sunt foarte numeroase şi nu au şanse să aibă reprezentare parlamentară.
În altă ordine de idei, participarea la vot în Ucraina scade continuu. În anul 2012 mai mult de 58% din populaţie a participat la vot, în 2014 acest procent a scăzut la 52,83%, iar acum vorbim despre 49,28%. Cifrele arată că populaţia treptat îşi pierde încrederea în clasa politică. Astfel se explică succesul partidelor noi, care nu s-au erodat în ultimele decenii, cum este partidul preşedintelui Zelenski, Slujitorul Poporului, care a obţinut 42,68%, urmat de Platforma de Opoziţie – Pentru Viaţă, care este considerat partidul minorităţii ruse cu 13,04%. Noul partid al fostului preşedinte Petro Poroşenko se situează doar pe locul al treilea cu 8,41%, urmat imediat de partidul fostului prim-ministru Iulia Timoşenko Batkivşcina (Patria) cu 8,04%. Partidul condus de interpretul de muzică rock, Sviatoslav Vakarciuc numit Holos (Vocea) este al cincilea având 6,17%. Având în vedere că partidul Slujitorul Poporului a câştigat atât pe liste cât şi în circumscripţii individuale (în Ucraina este un sistem electoral mixt), este foarte probabil că formaţiunea politică a preşedintelui Zelenski după redistribuirea voturilor va avea majoritate absolută în parlament, însă pentru a putea modifica Constituţia – un obiectiv declarat al preşedintelui – are nevoie să intre în coaliţie cu un alt partid. Preşedintele partidului, Dmytro Razumkov ieri după-amiază a declarat pentru Agenţia de ştiri Unian că încă este prematur să vorbească despre coaliţii. Preşedintele Zelenski a sugerat însă ieri seară că Slujitorul poporului ar putea să guverneze alături de partidul starului rock, Vakarciuk. Consilierul preşedintelui Serghei Sefir nu a exclus nici o coaliţie cu partidul Batkivşcina. Partidele extremiste au avut un scor slab şi niciunul nu a intrat în parlament.
Székely Ervin, Rador
