(2) RADOR: Revista presei internaţionale
RADOR, 23 iulie – Marea Britanie are un nou premier în persoana lui Boris Johnson, devenit lider al Partidului Conservator, citim în The Guardian, care precizează că la alegerile din interiorul acestui partid, Johnson l-a învins pe Jeremy Hunt cu 66% din voturi, promiţând „Brexit cu orice preţ, unitatea ţării şi înfrângerea lui Jeremy Corbin”, adversarul său laburist. „Cu câteva săptămâni înainte de Brexit, Boris Johnson preia frâiele unui partid divizat”, observă la rândul său Les Echos; „pentru prima dată în ultimii trei ani, cei care doresc o ieşire din UE la sfârşitul lunii octombrie cu orice preţ vor prelua comanda în Downing Street, iar cei care refuză un Brexit fără acord vor intra în mişcarea de rezistenţă din Parlament. Cu toate acestea, punctează cotidianul economic francez, adepţii unui Brexit dur nu au încredere în Johnson, din cauza incapacităţii sale de a-şi menţine promisiunile. La Libre Belgique se întreabă cum îl vor primi pieţele financiare pe noul prim-ministru britanic: „Constituirea echipei guvernamentale şi viitoarele afirmaţii referitoare la ieşirea ţării din Uniunea Europeană vor crea noi turbulenţe în jurul lirei sterline. Ministrul finanţelor, Philip Hammond, a anunţat deja că va demisiona dacă fantezistul Boris iese învingător, estimând că noul şef al finanţelor ar trebui să fie „pe aceeaşi lungime de undă” cu premierul pentru a putea face faţă unui Brexit fără acord.
„În continuarea acestui nou episod al psihodramei Brexit, Londra pare să fie captiva evenimentelor recente din Strâmtoarea Hormuz”, punctează ironic Le Figaro. Marea Britanie dorește să evite o confruntare cu Iranul după sechestrarea unui petrolier al său, dar intenționează să protejeze navigația în regiune. The Guardian citează mai multe voci critice din domeniul politic și militar ce reproşează lipsa de pregătire a Londrei pe frontul maritim. „Era evident faptul că navele aflate sub pavilion britanic nu ar fi trebuit să fie autorizate să navigheze în această zonă neînsoțite”, a declarat președintele Comisiei de Apărare din Camera Comunelor, Julian Lewis. New York Times reţine că ministrul de externe al Marii Britanii, Jeremy Hunt, a declarat că acţiunile Teheranului reprezintă „o piraterie de stat” şi că Londra ar putea colabora cu alte state europene pentru a crea o unitate de protecţie destinată apărării navelor care trec prin zona controlată de Iran. Liderii europeni sunt în linii mari de acord cu acest plan, chiar dacă este ironic faptul că Londra propune o iniţiativă de securitate europeană în momentul în care plănuieşte să iasă din Uniune, adaugă la rândul său The Guardian. Pe de altă parte, şeful Foreign Office ia în calcul distanţarea ţării sale de tensiunile dintre SUA şi Iran legate de Acordul nuclear din 2015, apreciind că Marea Britanie “nu va împărtăşi politica SUA de presiune maximă asupra Iranului”, conchide New York Times.
La Madrid, în schimb, liderul Partidului Socialist, Pedro Sanchez, nu reuşeşte să obţină votul Parlamentului pentru noul său cabinet. După cum explică El Pais, partidul anti-austeritate Unidas Podemos s-a abţinut de la vot, deoarece negocierile de formare a unui cabinet comun au eşuat. Sánchez, mandatat ca premier după alegerile neconcludente din aprilie, avea nevoie de o majoritate absolută – cel puţin 176 de voturi din 350, dar a primit doar 124 de voturi.
Publicaţia barceloneză La Vanguardia notează că partidul catalan separatist ERC l-a acuzat pe Sánchez de “iresponsabilitate”, deoarece nu a dorit să negocieze cu nimeni, în timp ce Aitor Esteban de la partidul naţionalist basc PNV a dezvăluit că nici măcar nu a fost contactat de socialişti în ultimele săptămâni. Joi are loc o nouă rundă de vot, la care Sánchez va avea nevoie doar de o majoritate simplă. Cu toată această incertitudine, FMI anunţă că a revizuit în sus previziunile de creştere a economiei spaniole în 2019, care se va situa la 2,3%. Spania devine astfel singura ţară din marile economii ale eurozonei care obţine o îmbunătăţire a perspectivelor pentru acest an, precizează tot La Vanguardia.
Tot despre alegeri, de data aceasta în Ucraina, unde partidul președintelui Volodimir Zelenski a câștigat alegerile parlamentare de duminică. „Ucraina continuă să surprindă”, afirmă editorialistul cotidianului central francez Le Monde, şi explică: „După ce, în 1991, a jucat un rol crucial în destrămarea Uniunii Sovietice, această țară cu 45 de milioane de locuitori, care se află între Est și Vest, a încercat în mod constant să iasă din orbita post-comunistă. Prima încercare, cu „Revoluția Portocalie” din 2004, a eșuat. Cea de-a doua, care a urmat curajoasei „Revoluții de pe Maidan” în 2014, a fost doar un succes parţial, mai ales din cauza eforturilor marelui vecin rus. Rezultatele alegerilor parlamentare de duminică, 21 iulie, îi oferă Ucrainei șansa unui nou început. Zelenski a câștigat pariul, este concluzia la care ajunge Le Monde. De la Madrid, El Mundo atrage atenţia că Ucraina este în mâinile unui singur politician: războiul, prețul gazelor, lupta împotriva corupției sau direcția europeană depind de inițiativele fostului comediant Volodimir Zelenski. Este pentru prima dată când un partid obține o majoritate atât de mare după ce ţara şi-a câştigat independenţa, în 1991. Cocktailul este interesant: un președinte novice, care acum un an declama monologuri umoristice, jumătate din parlament format din nou intraţi în politică, iar cealaltă jumătate din cei tăbăciţi în eterna dispută cu Rusia vecină, conchide ziarul spaniol.
Rămânem în zonă cu un articol publicat de Nezavisimaia Gazeta referitor la viitorul contract privind alimentarea cu gaze a Republicii Moldova. În eternul conflict dintre ”Gazprom” şi Kiev, de data aceasta ar putea avea de câştigat Chişinăul, datorită bunelor relaţii pe care premierul Maia Sandu le are cu autorităţile ucrainene, iar preşedintele Igor Dodon cu cele de la Moscova. Concluzia cotidianului moscovit este că Republica Moldova ar putea să devină mediator în negocierile dintre Moscova şi Kiev referitoare la tranzit, convertind acest lucru într-o reducere a preţului gazelor naturale pentru moldoveni începând din această iarnă.
(R. Lambru, Agenţia de Presă RADOR)
