Într-un prim discurs după preluarea mandatului de premier al Marii Britanii, Boris Johnson şi-a confirmat susţinerea fermă pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană pe 31 octombrie, afirmând că va negocia „un nou acord, mult mai bun”. „Cu un pas ceva mai grăbit şi câteva referiri la programul Apollo, Johnson a promis ca, în următoarele 99 de zile, să negocieze un acord cu totul nou. Toată lumea ştie că aşa ceva nu se poate realiza prin mijloace convenţionale. Niciunul din factorii care nu au fost soluţionaţi de May şi nici matematica parlamentară nu s-au schimbat”, comentează The New Yorker. „Brexitul, pentru care şi Johnson este parţial răspunzător, a stabilit limitele politicii britanice din ultimii trei ani şi, ca premier, el va constata că este chiar mai sufocant şi mai neiertător decât era pe vremea predecesoarei lui. Dacă Johnson optează pentru lipsa acordului, atunci Marea Britanie se va confrunta cu o perioadă de haos auto-impus care va fi fără precedent pentru o importantă economie atât de dezvoltată”. Le Soir scrie că „termenii acordului actual privind Brexit sunt inacceptabili pentru Boris Johnson, care a cerut „abolirea plasei de siguranţă” irlandeze, soluţie de ultim recurs destinată să evite revenirea la frontiere între provincia britanică Irlanda de Nord şi vecina sa Republica Irlanda. În replică, negociatorul-şef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, citat de Financial Times, a catalogat drept ‘inacceptabilă’ atitudinea lui Boris Johnson, avertizând că „discursul combativ al premierului britanic din Camera Comunelor a sporit riscul unui final fără acord”. Nu doar graniţa irlandeză ar putea fi o problemă pentru Johnson, ci şi viitorul Scoţiei în cadrul Marii Britanii, după avertismentul premierului Nicola Sturgeon că va continua pregătirile pentru organizarea unui nou referendum asupra independenţei Scoţiei. The Scotsman precizează că Nicola Sturgeon i-a trimis un mesaj lui Boris Johnson în care arată că „Trebuie să acordăm Scoţiei alegerea privind independenţa” şi i-a cerut noului locatar din Downing Street să ia în calcul posibilul impact al Brexit asupra populaţiei şi economiei scoţiene.
Criza petrolierelor se extinde şi la Marea Neagră, unde Ucraina a reţinut un vas rusesc de transport în portul Ismail, aflat pe graniţa fluvială de pe Dunăre dintre Ucraina şi România. Potrivit agenţiei de ştiri ucrainene Ukrinform, Serviciul de securitate al Ucrainei şi Parchetul Militar au reţinut un petrolier rusesc pentru presupusa sa implicare într-un incident petrecut în noiembrie 2018 în strâmtoarea Kerci. „Serviciul de Securitate al Ucrainei a reținut nava-tanc rusească ‘Neyma’, având anterior numele ‘Nika Spirit’, care a blocat vase ucrainene în cursul conflictului din strâmtoarea Kerci, în noiembrie 2018, a informat serviciul de presă al SBU. Toamna trecută grănicerii ruși au reținut trei nave militare ucrainene – „Nikopol”, „Jana Kapu” și „Berdiansk” – care se îndreptau spre Marea Azov, precum și echipajul acestora, pentru încălcarea frontierei maritime rusești. Pentru o vreme, strâmtoarea Kerci a fost închisă”, notează Interfax.
Revenind la tensiunile dintre Iran şi Marea Britanie generate de sechestrările reciproce de petroliere, presa internaţională informează că preşedintele iranian, Hassan Rohani, a declarat că ţara sa este dispusă să elibereze petrolierul britanic Stena Impero, dacă Londra va face acelaşi gest cu vasul iranian sechestrat în Gibraltar la începutul lunii iulie, Grace 1. Potrivit agenţiei oficiale de presă din Iran, IRNA, preşedintele Rohani a afirmat că ţara sa „nu îşi doreşte să continue tensiunile cu unele state europene” şi că „Dacă acestea respectă cadrele internaţionale şi renunţă la anumite acţiuni, inclusiv ce au făcut în Gibraltar, vor primi un răspuns adecvat din partea Iranului”. O decizie neaşteptată din partea Londrei a fost să anunţe că nave ale marinei militare vor însoţi vasele sub pavilion britanic care trec prin Strâmtoarea Ormuz, anunţă The Guardian.
Rămânând în zona Orientului Mijlociu, presa internaţională scrie că Arabia Saudită ar putea să primească în continuare arme din partea Statelor Unite, după ce preşedintele Trump s-a opus rezoluţiei Senatului privind impunerea unui embargo pe vânzările de arme către Riad. „Donald Trump consideră că renunţarea la vânzările de arme Arabiei Saudite ar slăbi competitivitatea americană şi ar deteriora relaţii bune”, comentează Le Figaro şi continuă arătând că „Donald Trump a ocolit votul Congresului privind vânzările de arme de mai multe miliarde de dolari Arabiei Saudite şi Emiratelor Arabe Unite invocând, în luna mai, o situaţie de urgenţă din cauza tensiunilor cu Iranul. Preşedintele american susţine menţinerea de legături strânse cu Riadul pentru rolul acestuia faţă de influenţa Iranului în Orientul Mijlociu şi pentru cumpărarea de echipament militar american, pe care Trump o apreciază ca fiind importantă pentru economia Statelor Unite”.
Tot despre circuitul armelor în lume scrie şi ziarul Habertürk din Istanbul, care informează că Turcia ar urma să primească din Franţa sisteme de apărare antirachetă Eurosam Samp-T. „O baterie a sistemului de apărare antirachetă Eurosam, produs în parteneriat franco-italian, ar urma să fie amplasată în apropiere de frontiera sudică a Turciei”, scrie Habertürk citând responsabili turci din domeniul apărării. Pe de altă parte, Ministerul Apărării Naţionale din Turcia a anunţat că prima etapă a livrării de rachete ruseşti S-400 către Ankara s-a încheiat ieri, sistemele fiind transportate în Turcia cu 30 de avioane. Continuă negocierile cu SUA pentru achiziţionarea de sistemele Patriot însă în acest timp, piloţii şi personalul turcesc care se antrenau pentru avioanele F-35 se pregătesc să părăsească SUA, după ce Turcia a fost exclusă din programul F-35 ca răspuns la achiziţia bateriilor S-400 din Rusia. „O decizie părtinitoare, injustă, care va afecta forţa NATO”, comentează Habertürk. /fmatei/dsirbu
(Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)
