„România este zguduită de uciderea unei fete, după ce poliţia a ignorat apelurile ei pentru ajutor”, titrează The Guardian, notând că premierul român, Viorica Dăncilă intenţionează să organizeze un referendum pe tema unor sancțiuni mai dure pentru infracţiuni cum ar fi crima, violul și pedofilia. Cotidianul britanic mai scrie că preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat „revoltat de faptul că, din cauza unor disfuncționalități, autoritățile responsabile nu au reușit să salveze o adolescentă care și-a pierdut viața în condiții dramatice”, iar ca reacţie la indignarea generată la nivel naţional, ministrul de interne, Nicolae Moga, l-a demis pe şeful Poliţiei Române, Ioan Buda. Cotidianul spaniol El Mundo constată că „polemica” iscată în urma uciderii fetei de 15 ani „a declanșat o furtună politică în România”, în timp ce un alt ziar spaniol titrează: „În România, o tânără sechestrată moare din cauza pasivităţii poliţiei”. „Cazul a provocat o revoltă generală în România, unde mii de oameni au demonstrat, în semn de protest faţă de răspunsul lent al autorităților. Strigând lozinci antiguvernamentale și purtând steaguri românești, protestatarii au pornit de la Palatul Victoria, sediul guvernului, spre Piața Revoluției, unde au aprins lumânări în faţa Ministerului de Interne”, scrie The Indepdendent. „Protest masiv din cauza răpirii şi uciderii unei tinere de 15 ani în România” titrează ziarul grec Efimerida ton Syntakton, în timp ce Washington Post detaliază că „mii de oameni au ieşit sâmbătă în stradă într-un marş de protest împotriva modului de gestionare a cazului, acuzând oficialii români de neglijenţă, incompetenţă şi lipsă de empatie”.
Sub titlul „Neobişnuita epopee a căutării de către Europa a unui procuror”, publicaţia Politico remarcă „aspectul absurd” pe care l-a căpătat „cursa pentru primul procuror al Uniunii Europene”: „niciunul dintre candidaţii principali pentru noul post-cheie nu are acum susţinere din partea propriului guvern”. „Strania confruntare sfidează convențiile agreate, atunci când vine vorba de competiția pentru funcţiile de top în Uniunea Europeană” deoarece „Guvernele și diplomații UE de la Bruxelles, în general, fac un lobby puternic pentru a-și plasa conaţionalii în poziții cheie”, explică Politico. „Dar guvernul român a adoptat o abordare foarte diferită, de la începutul candidaturii Laurei Codruța Kövesi pentru conducerea noii Procuraturi Europene”, făcând „în mod activ lobby împotriva lui Kövesi, care a activat ca procuror anticorupție de top al României și a ajutat la trimiterea politicienilor în spatele gratiilor – până când a fost demisă de actualul guvern”, remarcă publicaţia europeană. La rândul ei, „Franţa a stârnit controverse la începutul acestei luni, când și-a schimbat poziția pentru a o susţine pe Kövesi”, mai comentează Politico, explicând că acest sprijin a fost confirmat de demnitari francezi, sub condiţia anonimatului, dar că Franţa nu a notificat încă oficial Consiliul cu privire la modificarea poziţiei sale.
În contextul tensiunilor dintre Occident şi Teheran, izbucnite după retragerea Statelor Unite din acordul nuclear iranian, diplomaţi ai Uniunii Europene, Germaniei, Franţei, Marii Britanii, Chinei şi Rusiei şi-au reafirmat intenţia de a salva acest acord în cadrul unei reuniuni de urgenţă desfăşurate duminică la Viena cu reprezentanţii Iranului, notează Associated Press. The Times constată însă că înaintea reuniunii, oficialii de la Teheran au anunţat reactivarea unui reactor de apă grea ce ar putea produce plutoniu îmbogăţit pentru focoase nucleare, ceea ce va marca o creştere serioasă a capacităţii nucleare iraniene. De altfel, potrivit Middle East Monitor, deşi au considerat drept „constructive” discuţiile de duminică, oficialii iranieni au declarat că Teheranul va continua să-şi reducă angajamentele asumate dacă europenii nu vor reuşi să salveze acest acord. Europenii, la rândul lor, atrag atenţia, că o astfel de acţiune ar duce la o escaladare a confruntărilor într-un moment în care Teheranul şi Washingtonul sunt în pericolul de a face un pas greşit care ar putea duce la război.
„În Rusia, aproape 1.400 de opozanți au fost arestați sâmbătă la Moscova”, titrează Le Point, care comentează că este „cel mai mare număr de arestări de la mișcarea de contestare din 2012 împotriva revenirii lui Putin la Kremlin”. „Opoziția reclamă respingerea candidaturilor independente pentru alegerile locale din 8 septembrie, ce se anunță dificile pentru candidații care susțin puterea într-un context de nemulțumire socială”, explică ziarul francez, vorbind despre o participare de circa 22.000 de persoane la aceste proteste. Le Vif scrie că UE a criticat aspru arestările de la Moscova, subliniind că ele „aduc atingere gravă libertăților fundamentale de exprimare, de asociere și de întrunire”. În timp ce cel mai vocal lider al lui Putin, Alexei Navalnîi, a fost dus duminică la spital, după o „misterioasă reacţie alergică” suferită în arest, după cum scrie New York Post, opoziţia face apel la noi proteste, în ciuda celui mai ferm răspuns al poliţiei din ultimii ani, notează The Guardian.
(Carolina Ciulu)
