Presa internaţională urmăreşte, în continuare, cazul crimelor de la Caracal şi subliniază valul de indignare care a scos în stradă mii de oameni în capitală şi în alte oraşe, în ultimele zile. Demonstranţii au protestat faţă de modul în care autorităţile au gestionat situaţia, dând vina pe oficialii români pentru neglijenţă, incompetenţă şi lipsă de empatie, scriu, între alte publicaţii, ABC News, El Mundo, Le Soir şi Le Monde. Scandând „Demisia!” şi „Incompetenţii!”, protestatarii au acuzat guvernul social-democrat că a relaxat legislaţia penală, ca parte a unei reforme judiciare dur criticate de Bruxelles, adaugă La Libre Belgique. Unii protestatari şi-au acoperit gurile cu bandă adezivă, în vreme ce graffiti cu mesajele „Demisia” şi „Poliţia ucide” au fost inscripţionate la intrarea Ministerului de Interne, reţine The New York Times. Manifestanţii au cerut, de asemenea, demisia guvernului, pe care îl consideră responsabil de tragedia recent petrecută, detaliază Le Monde, criticând majoritatea de stânga pentru a fi limitat puterile magistraţilor, în încercarea de a-i scăpa pe oamenii politici urmăriţi pentru corupţie. Înainte de alegerile prezidenţiale, două crime aruncă România într-o criză politică, titrează Handesblatt. Uciderea a două adolescente a declanşat o indignare atât de mare, încât infracţiunea îmbracă o dimensiune politică, comentează ziarul german, care crede că societatea românească este profund polarizată şi dezbaterile interne se vor acutiza din nou.
În acelaşi timp, Curtea Constituţională a României a respins modificările aduse de social-democraţi Codului Penal, anunţă Euronews. Decizia survine într-un moment delicat, pe fondul furiei şi indignării legate de tragedia de la Caracal, menţionează US News. Protestatarii au susţinut că modul considerat greşit în care au fost gestionate cazurile de crimă ar arăta că schimbările aduse legislaţiei judiciare au slăbit nu doar cazurile anticorupţie, ci şi capacitatea statului de a lupta împotriva unei game mai largi de infracţiuni, notează This is Money. De când a preluat putererea, guvernul a făcut o serie de schimbări juridice şi de personal, care sunt văzute ca ameninţări la adresa independenţei justiţiei şi care au provocat îngrijorare în UE, la Departamentul de Stat al SUA şi în rândul a mii de magistraţi locali, aminteşte This is Money.
La Bruxelles, unul dintre ‘cartofii fierbinţi’ din noul mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene va fi condiţionarea acordării de fonduri europene de respectarea statului de drept de către ţările membre, comentează ziarul spaniol ABC. „Respect propunerea de a transforma statul de drept într-o parte integrantă a următorului cadru financiar multianual; Comisia va fi întotdeauna un paznic independent al tratatelor, va apăra statul de drept în orice loc şi de oricine ar fi atacat”, a declarat von der Leyen în foaia sa de parcurs pentru următorii cinci ani, citează ABC. Cu toate acestea, ea a dezvăluit puţine date despre modul în care intenţionează să înfrunte negocierile viitoare privind bugetul UE, iar Polonia şi Ungaria, beneficiari majori ai fondurilor europene, vor lupta în lunile următoare pentru a împiedica includerea acestei clauze în noul cadru financiar multianual 2021-2027, atenţionează ABC.
Noul premier britanic, Boris Johnson, se va aşeza la masa negocierilor pentru Brexit, dacă liderii UE îşi vor modifica poziţia cu privire la clauza irlandeză, anunţă EUObserver. Brexit-ul fără acord era cândva o glumă proastă a conservatorilor, însă acum Marea Britanie se joacă cu focul, avertizează The Guardian şi subliniază că ieşirea abruptă din întreaga comunitate economică a Europei nu a făcut niciodată obiectul referendumului şi nu reprezintă nici voinţa Parlamentului britanic, rămas acum fără coloană vertebrală. Însă Boris Johnson a declarat că Brexit-ul reprezintă o „imensă oportunitate economică” şi a promis noi investiţii în regiunile care au votat pentru Brexit în 2016, consemnează La Libre Belgique. Premierul britanic a mai asigurat că va intensifica negocierile privind acordurile comerciale post-Brexit, adaugă ziarul belgian. Pentru a supravieţui şi a prospera după Brexit, Marea Britanie trebuie să devină un centru Silicon Valley, un simbol al concentrării afacerilor în înalta tehnologie, opinează Newsweek. Cu un sector tehnologic mai puternic, Londra ar putea deveni un centru Silicon Valley al Europei şi chiar concura cu omologul său din California, iar tehnologia poate asigura poziţia pe scena globală a Marii Britanii, într-un moment în care este ameninţată de noii jucători în ascensiune de la Bruxelles, Washington, Beijing sau chiar Moscova, crede Newsweek.
În topul celor mai inovatoare ţări ale lumii se află Elveţia, numită pentru a noua oară lider în domeniu, urmată de Suedia, SUA şi Olanda, în timp ce Marea Britanie se clasează pe locul al cincilea, potrivit versiunii Global Innovation Index 2019, menţionat de revista Forbes. În schimb, cele mai prost clasate au fost, în acest an, Nigeria, Burundi şi Yemen.
La Shanghai, SUA şi China reiau negocierile, după mai multe săptămâni de întrerupere, pentru a găsi o soluţionare a conflictului lor comercial, informează Les Echos. Potivit Casei Albe, pe agenda discuţiilor se vor afla teme ca transferurile tehnologice, barierele vamale, agricultura şi deficitul comercial. Negocierile comerciale vor dura mult timp, iar şansa de a obţine o înţelegere ar putea fi ratată, dacă Washingtonul va continua să preseze Beijingul, semnalează ziarul chinez Global Times. Însă Strait Times, din Singapore, este de părere că relansarea discuţiilor este un pas pozitiv, iar locaţia aleasă în cel mai mare oraş din China şi important centru comercial al Asiei este sugestivă, întrucât aici a fost elaborat Comunicatul de la Shanghai din 1972, care a reprezentat un pas important în construirea relaţiilor diplomatice dintre SUA şi China.
Cristina Zaharia, RADOR
