La Mulți Ani, Teatrul Evreiesc de Stat!

Astăzi se împlinesc 71 de ani de la înființarea Teatrului Evreiesc de Stat, sub această titulatură!

Teatrul Evreiesc din România are o tradiţie de 143 de ani, inaugurată la 19 august 1876, la Iaşi, în vestita grădină de vară “Pomul verde”, când artistul şi scriitorul Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele celui dintâi teatru evreiesc profesionist din lume, prezentând un spectacol cu propria sa trupă.

În anul 1948, Teatrul Evreiesc din Bucureşti a devenit instituţie de stat. De atunci şi până astăzi, scena din strada Dr. Iuliu Barasch a prezentat peste 200 de premiere. Un repertoriu bogat, ce cuprinde adaptări scenice după operele marilor reprezentanţi ai literaturii idiş (Şalom Alehem, I.L. Peretz, Mendele Mocher Sforim, Isaac Bashevis Singer, Ephraim Kishon), piese ale unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (S. Ansky, Iacob Gordin, H. Leivik), ale unor dramaturgi evrei din România (Mihail Sebastian, Aurel Baranga, Alexandru Sever, Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller, Israel Horovitz, Mario Diament), precum şi ale unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptiste Molière, Gotthold Ephraim Lessing, Henrik Ibsen, Bertolt Brecht, Lion Feuchtwanger, Max Frisch, Friedrich Dürrenmatt, Arnold Wesker), a oferit largi posibilităţi de afirmare unor actori de seamă. Sevilla Pastor, Beniamin Sadigursky, Dina König, Lia König,Carol Feldman, Mauriciu Sekler, Isac Havis, Samuel Fischler, Mano Rippel, Benno Popliker, Seidy Glück, Sonia Gurman, Eugenia Balaure, Leonie Waldman Eliad, Theodor Danetti, Rudy Rosenfeld au fost nume importante ale Teatrului Evreiesc de Stat, care şi-au ilustrat bogatele resurse interpretative nu numai în dramă şi comedie, ci şi în spectacole muzicale, căci, prin tradiţie, actorul evreu joacă, dansează şi cântă.

La 71 de ani de istorie și activitate ca instituţie de stat, ca singurul ansamblu de acest gen cu existenţă neîntreruptă, Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti are un profil distinct, reprezentativ atât pentru mişcarea teatrală din România, cât şi pentru peisajul contemporan al artei scenice de limbă idiş.

Surse fotografii: Centrul pentru Studierea Istoriei Evreilor din România (CSIER) și Cartierul Evreiesc (https://www.facebook.com/evreiescdisparut/)