La Zagreb, ultimul popas dintr-un turneu ce a cuprins şi Berlinul, Parisul şi Varşovia, preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că ţelul său politic este de a reechilibra Europa, deoarece „este nevoie de o voce europeană mai puternică”, scrie EUObserver. Ursula von der Leyen doreşte să asigure o balanţă între ţările mici şi cele mari, între membrii noi şi cei vechi, adaugă publicaţia belgiană. A fost foarte importantă sosirea în Croaţia, a afirmat von der Leyen, citată de The Dubrovnik Times, întrucât ţara este cel mai nou membru al UE, din 2013, şi o poveste de succes pentru blocul comunitar, ce poate fi un model de urmat pentru alte ţări membre.
Cele mai recente date despre produsul intern brut al eurozonei şi al UE pentru cel de-al doilea trimestru al acestui an arată o încetinire a ritmului faţă de primul trimestru, a anunţat oficiul de statistică al UE, Eurostat, citat de Stratfor. Economia regiunii încetineşte din nou, deoarece companiile sale calculează costurile unei incertitudini sporite în privinţa regulilor comerciale globale, dublând îngrijorările Rezervei Federale cu privire la impactul unei cereri mondiale mai slabe asupra ritmului economiei SUA şi trăgând un semnal de alarmă în legătură cu creşterea globală, explică The Wall Street Journal.
EUObserver, Le Monde, L’Express şi Le Parisien continuă să acorde atenţie cazurilor de răpire şi crimă de la Caracal, menţionând disfuncţionalităţile ce au ieşit la iveală în modul în care autorităţile statului au gestionat situaţia. În acelaşi timp, într-un interviu acordat ziarului francez La Croix, politologul Cristian Preda opinează în legătură cu tragedia uciderii celor două adolescente că toată lumea este bulversată de aceste cazuri care demonstrează o iresponsabilitate a politicului. Totodată, Cristian Preda critică guvernul pentru controversatele reforme judiciare din ultimii doi ani şi crede că majoritatea aflată la putere nu a tras învăţăminte din eşecul înregistrat la alegerile europene. Despre viitoarele alegeri, politologul spune, pentru La Croix, că noile forţe politice vor face campanie pentru reînnoirea ţării, dorind să ducă mai departe mesajul că „România nu este doar un stat postcomunist, ci şi unul european, fidel marilor principii democratice”.
Noul negociator britanic pentru Brexit, David Frost, urmează să se întâlnească, la Bruxelles, cu oficiali ai Comisiei Europene, anunţă EUObserver. Dacă noul premier Boris Johnson va obţine un Brexit aşa cum doreşte el, va destrăma Regatul Unit, devenind din cel de-al 55-lea premier al Marii Britanii, primul premier al Angliei, ironizează The Washington Post.
Procesul Brexit şi Boris Johnson provoacă o depreciere a lirei sterline, titrează The New York Times, precizând că moneda britanică a pierdut aproape 3 la sută din valoarea sa atât faţă de dolarul american, cât şi faţă de euro, de când Johnson a preluat frâiele guvernului. La fel cum preşedintele american Donald Trump a promis să redea măreţia Americii, noul premier de la Londra a anunţat că misiunea sa este de a face din Marea Britanie „cel mai măreţ loc din lume”, în acest demers Brexit fiind doar un prim pas spre un viitor mai bun, iar nu un scop în sine, consemnează Newsweek. Boris Johnson consideră că potenţialul unei Mari Britanii, actualmente a cincea cea mai mare economie din lume, orientată către ştiinţă şi tehnologie, într-o zonă comună de liber schimb cu Statele Unite şi, probabil, cu Canada şi cu Mexicul, ar fi o alternativă puternică la Uniunea Europeană care, în viziunea sa, împovărează economiile europene cu birocraţia şi inerţia de la Bruxelles, analizează Newsweek. Eliberată din chingile UE, Marea Britanie s-ar putea alătura lumii antreprenoriale specifice lui Trump, cu descentralizări, taxe mai mici şi o tehnologie avansată, crede noul premier britanic, un aliat natural pentru Trump, scrie Newsweek. Brexit este doar o eliberare iluzorie, conchide, însă, Le Monde.
În SUA, într-un interviu acordat reţelei americane de televiziune prin cablu şi satelit C-SPAN, preşedintele Donald Trump a sugerat că va avea o abordare mai agresivă a bugetului şi va propune o reducere a cheltuielilor, în cel de-al doilea mandat, dacă va fi reales. Trump a făcut declaraţiile în contextul în care Senatul s-a reunit pentru a supune la vot un acord de buget pe doi ani, negociat de administraţia Trump, care măreşte cheltuielile peste limitele fixate în 2011 şi suspendă plafonul de îndatorare până în iulie 2021, explică The Washington Times. Bugetul propus sporeşte cheltuielile de apărare cu circa 3,5 % pentru anul viitor, după ce s-au cheltuit peste 1.400 de miliarde de dolari pentru Pentagon, în primele două bugete ale erei Trump, adaugă ziarul american. Totodată, liderul de la Casa Albă a declarat că Statele Unite şi Rusia ar putea ajunge la un nou tratat privind controlul armelor, scrie Russia Today şi continuă: potrivit liderului american, China încearcă să ajungă din urmă Rusia şi Statele Unite în domeniul controlului armelor, al armamentului de „următoarea generaţie”, pentru a acoperi toate tipurile de arme nucleare.
La Bangkok, în Thailanda, s-au reunit miniştrii de externe ai ţărilor membre ale Asociaţiei Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (ASEAN), precum şi ai unor importanţi parteneri de dialog, cum ar fi SUA, Rusia şi China, pentru a găsi modalităţi de consolidare a securităţii în regiune, informează Nezavisimaia Gazeta. Reuniunea are loc pe fondul înrăutăţirii situaţiei în Marea Chinei de Sud şi în Peninsula Coreeană, iar discuţiile se vor axa, între altele, pe disputele dintre China şi unii vecini ai acesteia din cauza insulelor. Oficialii americani susţin că Beijingul are pretenţii asupra unor zone întinse din Marea Chinei de Sud, lucru care contravine dreptului internaţional şi, mai mult, China ar fi încheiat un acord secret cu Cambodgia referitor la crearea unei baze maritime militare, explică ziarul rus. Ca răspuns, SUA şi aliaţii lor au început să efectueze mai des manevre militare în Marea Chinei de Sud, precum şi în alte mări, pentru a-şi extinde puterea, spre iritarea Chinei, adaugă Nezavisimaia Gazeta. Însă Thailanda, gazda forumului, doreşte ca reuniunea să se concentreze şi asupra unor subiecte care nu provoacă o izbucnire de emoţii – cum ar fi dezvoltarea oraşelor inteligente, ajutorul financiar pentru întreprinderile nou-înfiinţate sau protejarea mărilor de poluare, notează Bangkok Post.
Cristina Zaharia
