Evoluţia discuţiilor dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană se află în atenţia presei internaţionale. La Bruxelles, negociatorul britanic pentru Brexit, David Frost, a avut o serie de întâlniri introductive cu înalţi oficiali europeni, anunţă EUObserver, adăugând că ambele părţi şi-au reiterat poziţiile existente, după ce premierul britanic Boris Johnson afirmase deja că acordul de divorţ este „mort”, iar UE declarase că nu va renegocia acordul. Boris Johnson şi actualul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, se vor întâlni, cel târziu, la summit-ul G7 din Franţa, în august, completează EUObserver. În acelaşi timp, guvernul britanic a anunţat că alocă încă 2,1 miliarde de lire sterline pregătirilor pentru un Brexit fără acord la 31 octombrie. Laburiştii, de opoziţie, au numit demersul o teribilă risipă din banii contribuabililor, numai de dragul eforturilor lui Johnson de a se îndrepta spre o situaţie evitabilă, adaugă EUObserver. Incertitudinea legată de Brexit determină Banca Angliei să reducă previziunea de creştere pentru Regatul Unit, informează Financial Times, iar The Daily Mail oferă detalii: guvernatorul băncii, Mark Carney, a subliniat că riscul unei plecări haotice din UE va duce la continuarea deprecierii lirei sterline şi va alimenta inflaţia, cristalizând o perspectivă economică sumbră.
Un studiu pe tema noului concept al autonomiei strategice europene, realizat de Consiliul European pentru Relaţii Externe, este prezentat de La Stampa. Analiza scoate în evidenţă incertitudinile europene şi faptul că doar opt state membre dintre cele 28, şi anume Cipru, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia şi România consideră că este important ca Europa să aibă propria autonomie strategică, scrie ziarul italian. Totodată, numai Austria, Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg, Malta şi Polonia au spun că îşi imaginează o Uniune deconectată „de alte puteri”, în timp ce doar nouă membri, printre care şi România, văd într-o presupusă ”desprindere” de orbita SUA o potenţială problemă, notează La Stampa. Totuşi, autonomia strategică „nu înseamnă autosuficienţă, consolidarea completă a capacităţiilor sau respingerea sprijinului american; niciuna dintre acestea nu este posibilă din punct de vedere financiar sau material”, precizează La Stampa. Dimpotrivă, „înseamnă a stabili o capacitate de a lucra împreună în Europa, în special în crizele regionale de pe flancurile Europei de Est şi de Sud”, subliniază La Stampa.
Astăzi se încheie perioada de şase luni anunţată de administraţia Trump pentru retragerea din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, INF. Un reper al securităţii globale expiră, titrează The Washington Post. SUA aruncă la gunoi un tratat de control al armelor, care a avut meritul de a fi ajutat la încheierea Războiului Rece, scrie The Hill. Acum, toţi ochii sunt aţintiţi asupra evoluţiilor în controlul armelor din partea SUA şi din partea Rusiei, în timp ce se înmulţesc îngrijorările că la orizont se va ivi o nouă cursă a înarmării, scrie The Hill. În plus, după destrămarea tratatului INF, rămâne un singur acord de control al armelor între SUA şi Rusia, Noul Tratat START, care limitează numărul de focoase nucleare pe care le poate deţine fiecare ţară, atenţionează The Hill. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel la Rusia să respecte tratatul-cheie INF, însă crede că sfârşitul acordului istoric pentru securitatea europeană este iminentă, reţine The New York Times. Stoltenberg a adăugat că NATO „va face ceea ce este necesar pentru a avea o capacitate de apărare şi de descurajare credibile”, citează ABC News. Moscova va desfăşura noi arme, după retragerea atât a SUA, cât şi a Rusiei din tratatul INF, titrează France24. În afară de fabricarea unei rachete terestre de rază medie, Moscova intenţionează să dezvolte o versiune terestră a rachetelor Kalibr, care au fost deja testate cu succes de Marina rusă în Siria, avertizează France24, însă adaugă că Rusia are constrângeri financiare din cauza sancţiunilor şi a scăderii preţului petrolului, iar bugetul ei militar este o zecime din mărimea bugetului alocat de Washington pentru apărare.
În Europa de Sud-Est se achiziţionează armament într-un ritm rar întâlnit anterior, constată Die Welt. În special noile state membre ale UE, începând cu Polonia, Ungaria, până în Bulgaria, îşi modernizează în ritm alert arsenalul îmbătrânit şi toate ţările din regiune şi-au propus programe de înarmare pe termen lung care durează, în funcţie de ţară, din 2014 sau 2017 până în 2026 sau chiar 2030, notează Die Welt. Toate acestea înseamnă o întărire a NATO în regiune şi nu constituie o surpriză că Rusia se împotriveşte, continuă ziarul german. În timp ce NATO mizează, din fosta Iugoslavie, înainte de toate pe Albania, Kosovo şi Croaţia, Rusia se concentrează asupra Serbiei şi Republicii Srpska, cărora le dăruieşte arme. Un lucru este sigur, conchide Die Welt: cu cât se înarmează mai mult toţi, cu atât mai periculoase pot deveni conflictele politice din regiune.
SUA şi Rusia, care deţin împreună peste 90 la sută din arsenalul nuclear al lumii, nu mai pot menţine singure sistemul global al descurajării nucleare, opinează Foreign Policy. Pe de altă parte, în efortul său major de consolidare militară, China şi-a sporit semnificativ capabilităţile nucleare în ultimii 20 de ani, construind noi submarine nucleare şi rachete balistice intercontinentale, detaliază Foreign Policy. Rusia şi China depăşesc SUA în cursa înarmării cu capabilităţi hipersonice, Pentagonul fiind periculos de mult în urma rivalilor săi în cursa dezvoltării de noi generaţii de arme, avertizează The Washington Times. Gravitatea revoluţiei capacităţilor hipersonice, în special dacă sunt echipate cu focoase nucleare, aşa cum Vladimir Putin se laudă cu privire la sistemul rusesc Avangard, ar trebui să îi convingă pe liderii marilor puteri să ajungă la un acord care să limiteze utilizarea unor asemenea arme, crede The Washington Times.
(Cristina Zaharia)
