„Suntem în faţa alegerilor. Urnele vor decide încotro se va îndrepta ţara noastră, adică spre dezastru economic, dacă, prin absurd, ar câştiga reacţiunea această mare bătălie, sau spre o mare înflorire, când va învinge Blocul Partidelor Democrate, ceea ce se va întâmpla oricare ar fi piedicele, manevrele de agitaţie şi calomniile clicilor reacţionare. În 18 luni de guvernare Dr. Petru Groza s-au realizat lucruri mari…” scria în Apelul BPD către alegători, o broşură care circula în campania electorală. Fără fraude, „absurdul” s-ar fi întâmplat, pentru că alegătorii din toată ţara votaseră în proporţie de 78% „reacţiunea” –PNŢ, PNL şi PSD Independent. În Maramureş, votanţii PNŢ au fost în proporţie foarte mare, dar dovezile acestui lucru au fost distruse de guvernul care organizase alegerile.
Ion Vesa era învăţător în satul Chiuieşti, judeţul Cluj, membru PNŢ şi delegat la secţia de votare amenajată în şcoală. Imediat după 19 noiembrie, ţăranii nemulţumiţi din mai multe sate au pornit spre Dej, vrând să facă cunoscute abuzurile făcute de comunişti. Ion Vesa a fost dintre cei care i-au organizat pe răzvrătiţi. Avea să fie mai târziu arestat.
„La alegeri au vrut să facă diferite fraude. Desigur că noi am organizat ţăranii să întâmpine toate maşinile, să fie controlate, care sosesc la secţia de votare Chiuieşti. Mocanu Gheorghe, sergentul major Istrate, ne-au anunţat că trebuie să sosească la miezul nopţii o maşină care va avea 1500 de voturi votate pentru Blocul Partidelor Democrate. Menţionez că şeful de post şi sergentul major Istrate, au fost cu noi, ne-au susţinut în toate problemele.
Într-adevăr, la 1 noaptea a sosit un camion cu votul. Voturile au fost ridicate de către ţărani şi predate susnumitului şi lui Rusu Gavrilă, care voturi s-au depus în claia de fân a preotului greco-catolic din comuna Chiuieşti. După terminarea voturilor s-a făcut numerotarea şi i-am cerut lui […] Stângaciu, preşedintele secţiei de votare, i s-a cerut lui să ne deie un proces verbal după rezultatul alegerilor.
Alegerile au fost următoarele: PNŢ-Partidul Naţional Ţărănesc avea 1550 voturi, Partidul Naţional Liberal avea 500 voturi, [PSD Independent] Titel Petrescu avea 400 de voturi, iar Blocul Partidelor Democrate avea numai 50 care, aşa cum am arătat, voturile care au fost în maşină s-au pus în această claie.
Văzând fraudele care ni s-au comunicat de la Dej, atunci s-au organizat ţăranii prin tragerea clopotului în toate comunele, în cele 18 sate şi s-au adunat pe şosea. Pentru ca să nu mai vină armata spre Chiuieşti s-au demontat labele de la pod care era trecere. Asta a fost în timpul nopţii alegerilor.
Pe urmă, înspre ziuă, s-a montat din nou, ca să poată să treacă oamenii, convoiul, spre Dej, spre podul Someşului şi să intrăm în Dej. Dar noi mergând înspre Dej am intrat prin mai multe comune. În comuna Rugăşeşti ne-a întâmpinat o unitate militară care ne-a forţat să ne retragem. Noi nu ne-am retras, oamenii erau înarmaţi cu securi, topoare, furci, aşa că nu era… mă rog, erau curajoşi şi nu ne era frică de nimeni. Am plecat mai departe; ajungând la Căşei, spre seară trebuia să trecem un pod, că era o vale, Valea Lăpuşului. Acolo iar ne-a întâmpinat o unitate militară. La fel am procedat, nu ne-am supus, nu ne-am reîntors, ci ne-am continuat drumul. Ajungând la Sfatul Popular, cum se spunea atunci, la Consiliul Popular, am intrat înăuntru, subsemnatul, şi era în birou secretarul Prundu şi cu alţi funcţionari. L-am rugat să lase toate lucrările şi să-şi ia toţi funcţionarii, să intre în rândurile ţăranilor care plecau spre Dej.
În continuare, am plecat, au intrat frumos şi ei, i-am dus, ajungând spre Unişor iar s-a tras clopotele. Acolo iarăşi a venit o mulţime de ţărani, s-au înrolat în rânduri. Briceag, Nicolae Briceag, care era şeful Poliţiei la Cluj pe alea timpuri şi cu Iulius care era chestor la Dej, împreună cu generalul Victor Drăgănescu, ne-a întâmpinat la Unişor. Noi nu ne-am retras, ci ne-am continuat drumul forţat. Şi ei, văzând că noi forţăm, s-au retras până către Podul Someşului. Acolo ne-a întâmpinat o armată mai puternică şi era podul lung şi peste Someş nu s-a putut să se treacă sub nici o formă, pentru ca să vedem care este situaţia, că noi trebuie să ne susţinem candidaţii noştri. Candidaţii noştri erau aşa: în judeţul Cluj-Emil Haţieganu, era Anton Ionel Mureşanu-directorul ziarului Ardealul şi Ghiţă Pop, care era ministru al învăţământului, erau candidaţii noştri.
Neputând să mergem, să trecem… discuţii, scandal, încăierări, nu s-a putut sub nici o formă să trecem Podul Someşului, dar înspre Podul Someşului, înainte de a ajunge la Podul Someşului, este o intersecţie dinspre Bistriţa Năsăud şi Baia Mare, o intersecţie foarte mare peste care se trece o cale ferată pe urmă. Acolo, într-adevăr, că au început să vină alte sate dinspre Bistriţa Năsăud şi ni s-a întărit armata noastră de răsculaţi. Ajungând şi ăia în rândurile noastre la Podul Someşului, i-a comunicat că pe satele de unde au venit ei, au văzut nişte Volgi de culoare neagră cu militari sovietici. Desigur că ei i-au întâmpinat la intersecţia dinspre Bistriţa Năsăud şi Baia Mare şi nu le-a dat voie să pătrundă înspre Podul Someşului, unde se găsea mulţimea de ţărani.
Ei, neavând ce face şi văzând că nu îi dă voie, unul dintr-o Volgă a tras cu pistolul. Atunci ţăranii s-au răzvrătit şi mai tare, s-au enervat. Nu după mult timp a apărut un general sovietic care a făcut poze, a făcut poze ţăranilor care erau răzvrătiţi. Văzând care este situaţia, că nu putem pătrunde în Dej, am delegat un ţăran să stea de vorbă cu generalul Victor Drăgănescu, pentru ca să ni se dea ţăranii care au fost arestaţi de către comisarul Nicolae Briceag şi Iulius. Desigur că la insistenţe a înţeles şi a restituit toţi ţăranii care au fost arestaţi. După ce au venit în rândul nostru, ne-au spus că i-au ameninţat, i-au bruscat acolo unde au fost arestaţi, i-au lovit şi aşa mai departe.
Văzând care este situaţia critică, noi atunci am trimis un tânăr la Cluj, la domnul Emil Haţieganu şi la domnul Ghiţă Pop, care se găsea la Cluj […] Domnul Emil Haţieganu ne-a comunicat că domnul Iuliu Maniu cunoaşte problema de la secţia de votare Chiuieşti, ştie că ţăranii s-au răzvrătit, ştie că ţăranii au vrut să intre pentru a-şi susţine candidaţii, dar nu are nici un rost şi că ne roagă să ne retragem fiecare acasă, pentru că voturile au fost falsificate pe întreaga ţară şi alegerile sunt pierdute din partea Partidului Naţional Ţărănesc. Văzând care este situaţia, că domnul Iuliu Maniu ne-a spus să ne retragem, atunci am început să ne retragem pe rând, fără să se observe prea mare zarvă. În timpul când noi am început să ne retragem, armata a prins curaj şi au început o busculadă şi bătăi între ţărani şi ei. În sfârşit, nu au fost crime, nu a fost nimic, numai lovituri.
Ne-am retras şi am hotărât că să merg în continuare la Chiuieşti de unde am plecat în continuare cu ţăranii răsculaţi, împreună cu Rusu Gavrilă. Mergând la Chiuieşti, Rusu Gavrilă a ridicat cele 1500 de voturi din claia preotului greco-catolic, le-a pus în cinci pâini şi s-a dus la Bucureşti la domnul Antonie Ionel Mureşanu, pe strada Dionisie Lupu nr. 31, acolo locuia Antonie Mureşanu, acolo avea casa. Mergând la dânsul s-a pus întrebarea ce ne facem, suntem urmăriţi, cei care am organizat această manifestaţie cu ocazia alegerilor. Atunci, domnul Antonie Ionel Mureşanu i-a dat un sfat lui Rusu Gavrilă, că să meargă spre Braşov, la Braşov să se coboare, să coboare pe Câmpia Bârsei cu trenul mic care era pe alea vremuri, în comuna Zărneşti şi să meargă la cetăţeanul Mişcop Tudorică, fiindcă el ţine legătură între Munţii Piatra Craiului şi Bucureşti.
După un timp au început arestările acelora care au organizat la Chiuieşti această răzvrătire ţărănească. Desigur, am stat ascuns, subsemnatul şi alţii şi alţii, am stat ascunşi…”
[Interviu de Octavian Silivestru, 1997]
