Rusia va fi obligată să-şi dezvolte mijloace de rază scurtă şi medie de acţiune, lansabile de pe uscat, dacă şi Statele Unite procedează la fel, a avertizat preşedintele rus în declaraţia sa publicată luni pe site-ul instituţiei prezidenţiale.
Potrivit declarației lui Vladimir Putin, pentru realizarea armelor necesare contracarării ameninţărilor, Rusia va avea nevoie de timp, însă până atunci riscurile care decurg din denunţarea de către Statele Unite a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) pot fi „neutralizate cu succes” utilizând sistemele de rachete deja existente, cum sunt H 101 şi Kinjal (lansabil din aer) precum şi Kalibr (lansabil de pe mare). Documentul citat vorbeşte totodată şi despre sisteme de arme în curs de elaborare cum este racheta hipersonică Cirkon. Statele Unite au denunţat oficial vineri Tratatul INF încheiat între Rusia şi Statele Unite în anul 1987. După cum v-am informat Moscova şi Washington se acuză reciproc de încălcarea Tratatului.
La reuniunea din 5 decembrie 2018 de la Bruxelles a miniştrilor de externe ai statelor membre NATO, participanţii au căzut de acord că Rusia încalcă prevederile Tratatului privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară de Acţiune (INF) – scria site-ul oficial al Ministerului Afacerilor Externe din România. Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg a declarat că au ajuns la concluzia că în mod cert Rusia şi-a dezvoltat şi instalat un nou sistem de rachete, care încalcă flagrant convenţia care asigură de 30 de ani securitatea lumii – nota Reuters la vremea respectivă.
În declaraţia adoptată de miniştrii de externe, aceștia au somat Rusia să revină complet şi controlabil la prevederile tratatului. Aliaţii şi-au exprimat ataşamentul lor faţă de păstrarea unui sistem eficient de control al înarmării – a declarat Stoltenberg. Acesta a mai precizat că Statele Unite şi ceilalţi aliaţi au încercat în zadar să coopereze cu partea rusă, dar nu au primit răspuns la întrebările privind noul program de rachete. În loc de răspuns, Rusia a continuat producerea şi instalarea rachetelor interzise de tratat. Încălcarea Tratatului INF subminează securitatea aliaţilor. „Sunt rachete în imediata vecinătate a Europei. Situaţia în care Statele Unite respectă convenţia, iar Rusia o încalcă, nu poate fi menţinută” a spus Stoltenberg. NATO își va continua politica de descurajare a înarmării şi de apărare globală, iar pentru a fi credibilă şi eficientă se va consulta în mod regulat cu Rusia. „Nu dorim o nouă cursă a înarmării, nu dorim un nou război rece. Aliaţii vor lucra în continuare pentru a crea o relaţie mai bună cu Rusia” – a subliniat secretarul general. Rusia dispune de 60 de zile pentru a reveni la cooperare, în caz contrar Statele Unite vor denunţa acordul – a declarat ministrul de externe american, Mike Pompeo – citat de BBC. „Sperăm că își vor schimba direcţia, dar până acum nimic nu indică o asemenea atitudine” – a adăugat oficialul american. Preşedintele american, Donald Trump a anunţat pentru prima dată în 20 octombrie că Statele Unite doreşte să denunţe tratatul INF, ceea ce acum s-a şi întâmplat. În numele Rusiei a vorbit despre acest subiect purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova. Aceasta a declarat doar că „Rusia respectă cu stricteţe prevederile tratatului, şi partea americană ştie clar acest lucru.”
În comunicatul preşedinţiei ruse Vladimir Putin a apreciat că Statele Unite sunt responsabile în mod exclusiv pentru cele întâmplate şi a făcut apel la raţiunea americanilor şi a aliaţilor săi. Putin și-a exprimat convingerea că denunţarea Tratatului INF va atrage inevitabil după sine devalorizarea şi clătinarea pilonului de susţinere a securităţii globale. În opinia preşedintelui rus toate acestea sunt valabile şi pentru convenţia START III privind armele strategice convenţionale, semnată în anul 2010 şi Tratatul privind neproliferarea armelor nucleare semnat în 1968. „Un asemenea scenariu înseamnă reînnoirea cursei înarmării care nu mai poate fi stăvilită de nimic” – a subliniat liderul rus.
Putin a reiterat disponibilitatea Moscovei de a relua imediat negocierile ample cu Washington pentru asigurarea stabilității militare şi a securității globale, pentru „evitarea haosului, în care nu există reguli, limitări şi legi”. Preşedintele rus a pus în vedere că va ordona producţia mijloacelor de rază scurtă şi medie dacă şi partea americană va proceda astfel, după care a promis că Rusia nu va instala prima astfel de arme. Putin a promis că Moscova va adopta toate măsurile preconizate doar pe baza de reciprocitate. Acesta a ordonat ministerelor apărării, externelor şi serviciului de informaţii externe să urmărească cu atenţie paşii pe care îi fac americanii în legătură cu sistemele de rachete de rază scurtă şi medie de acţiune. Preşedintele Putin a declarat că Rusia nu poate să ignore situaţia creată, şi nu poate să se mulţumească cu declaraţii pacifiste nesusţinute cu argumente din partea americanilor şi aliaţilor săi.
Székely Ervin, Rador
