Atacurile armate din Statele Unite rămân în atenţia comentatorilor presei internaţionale. Apelul preşedintelui Donald Trump la unitate, după atacurile de la Dayton şi El Paso, vin după mai mult de doi ani şi jumătate de ofense, demonizare a minorităţilor şi inflamarea sentimentelor rasiale, opinează The Washington Post şi adaugă că foşti oficiali din sfera contraterorismului afirmă că o parte din vastele resurse alocate luptei internaţionale împotriva grupărilor islamiste ar trebui dedicate acum combaterii terorismului intern. Fără o agendă clară, terorismul intern se va dovedi dificil de combătut, titrează The New York Times. Lupta ce va urma vizează controlul armelor şi vindecarea minţilor deteriorate, completează ziarul american.
Tot în SUA, la câteva ore după ce preşedintele Donald Trump a acuzat China că şi-a devalorizat în mod nejustificat moneda, Departamentul Trezoreriei a etichetat Beijingul ca fiind un manipulator valutar, totul într-o escaladare dramatică a conflictului comercial dintre cele două mari economii ale lumii, informează revista Time. La rândul său, Banca centrală a Chinei a dat vina pentru scăderea yuanului pe protecţionismul comercial, într-o aparentă trimitere la ameninţarea lui Trump de a impune tarife suplimentare, de la 1 septembrie, la importurile chinezeşti în Statele Unite, detaliază Time. Escaladarea războiului comercial dintre cele două naţiuni a zguduit pieţele mondiale, titrează The New York Times, iar Courrier International consemnează că bursa americană a cunoscut, la începutul săptămânii, cea mai proastă zi a sa din acest an, după devalorizarea monedei chineze. Chinezii au arătat că nu cred cu adevărat într-un posibil acord cu SUA, adaugă South China Morning Post. Pentru ziarul britanic Times, această nouă evoluţie marchează intrarea într-o etapă periculoasă a acestui conflict dintre cele două mari puteri, iar The Washington Post crede că escaladarea bruscă a războiului comercial sino-american poate chiar declanşa o criză mondială. De la Tokyo la Taipei, de la Canberra la Hanoi, se simte o nelinişte în creştere cu privire la comportamentul Beijingului, amplificată şi de apropierea din ce în ce mai mare dintre China şi Rusia, atenţionează Financial Times.
În acelaşi timp, Beijingul avertizează Washingtonul să nu desfăşoare noi arme în zona Asia-Pacific, titrează Courrier International. China a subliniat că va lua contramăsuri, dacă SUA vor amplasa rachete cu rază medie în regiunea Pacificului, după ce secretarul american al Apărării, Mark Esper, a declarat în Asia că doreşte o astfel de desfăşurare de arme în această regiune, în câteva luni, relatează Stars and Stripes. Declaraţia a urmat retragerii SUA din tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, INF, deşi China a afirmat clar că nu are nicio intenţie de a se alătura negocierii unui tratat tripartit de reducere a armelor nucleare, aminteşte Stars and Stripes. Washingtonul este acum liber să intre în concurenţă cu Beijingul, al cărui arsenal este în mare parte constituit din arme de tipul celor interzise de INF, aminteşte La Libre Belgique.
Cu referire la destrămarea tratatului INF, NATO a asigurat că nu va desfăşura rachete nucleare în Europa, pentru a evita o nouă cursă a înarmării cu Rusia, menţionează The Washington Times. Însă Moscova acuză Washingtonul că nu a prezentat niciun fel de dovezi ale încălcării de către partea rusă a Tratatului, notează Tass. La rândul său, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a acuzat SUA că încearcă din nou să-şi învingă cel mai mare rival militar, cheltuind mai mult pe arme, după abandonarea INF, scrie Newsweek. În acelaşi timp, mai multe ţări din Europa de Est se pregătesc să îşi întărească sistemele de apărare aeriană vechi, de fabricaţie sovietică, deşi motivaţiile lor pentru investiţii sunt diferite, scrie Defense News. În timp ce activitatea Rusiei în Ucraina reprezintă un factor major care accelerează achiziţiile militare făcute de unele naţiuni precum Polonia şi România, rivalităţile regionale constituie o a doua forţă motrice, ca în cazul Serbiei şi al Croaţiei, explică ziarul american. Potrivit Defense News, în România, care s-a poziţionat ca unul dintre principalii aliaţi ai Americii din Europa de Est, în ceea ce priveşte achiziţiile de apărare din ultimii ani, o mare parte din cheltuielile militare se concentrează pe achiziţia sistemului de apărare aeriană şi antirachetă Patriot. „România vrea să arate determinare în procesul de sporire a propriilor capacităţi de apărare” şi să contribuie „la efortul NATO de a descuraja acţiunile ruseşti în regiunea Mării Negre”, iar „postura şi responsabilitatea României rămân cruciale între Marea Neagră, Balcanii de Vest şi coeziunea flancului estic”, conchide Defense News.
US News anunţă că preşedintele României va face o vizită la Washington, în cursul lunii august. Casa Albă informează că, la întâlnirea programată pentru 20 august, Donald Trump şi Klaus Iohannis vor discuta despre provocările de securitate şi modalităţile de a promova parteneriate comerciale şi energetice, reţine The Washington Post. Vizita are loc în condiţiile în care românii marchează 30 de ani de la căderea comunismului şi 15 ani de la aderarea României la NATO, detaliază Miami Herald.
Iar ziarul nipon Asahi Shimbun scrie că Hiroshima a comemorat 74 de ani de la dezastrului nuclear din 1945. Premierul nipon Shinzo Abe a asigurat că ţara sa va fi un mediator neobosit pentru denulcearizare, însă a respins semnarea unui tratat ONU de interzicere a armelor nucleare, considerând că acesta nu se bazează pe aspecte reale de securitate, scrie The Japan Times. Tot Japan Times notează că, la ceremonii, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a subliniat că lumea le rămâne datoare japonezilor de la Hiroshima, dar şi de la Nagasaki, pentru curajul şi exemplul lor moral de a ne aminti tuturor care poate fi preţul unui război nuclear.
(Cristina Zaharia)
