Multe din marile cotidiane internaţionale trag un semnal de alarmă pornind de la raportul ONU despre ameninţările aduse de încălzirea globală.
„Schimbarea climei periclitează livrările globale de alimente şi apă”, iar pentru a evita cele mai grave efecte omenirea va trebui să-şi modifice serios procedeele folosite în obţinerea recoltelor vegetale, la creşterea animalelor şi gestionarea pădurilor, reliefează Washington Post. Concret, Wall Street Journal scrie că „experţii climatologi ne recomandă să mâncăm mai multe legume şi mai puţină carne”. Pe de altă parte, „crizele alimentare care s-ar putea dezvolta pe mai multe continente simultan ar putea duce la creşterea migraţiei transfrontaliere”, reliefeaza New York Times şi atenţionează că „fereastra care ar permite soluţionarea problemei este pe cale să se închidă”. Totuşi, Financial Times reţine că deşi valurile caniculare şi seceta s-ar putea exacerba, o „utilizare mai eficientă a terenurilor ar putea stăvili încălzirea globală”. Le Monde deduce că omenirea poate fi hrănită şi fără extinderea suprafeţelor cultivate, prin măsuri de modificare a regimului alimentar al populaţiei, dar şi prin combaterea pierderilor şi risipei care se ridică la „o treime din producţia agricolă mondială”. Iar Reuters relatează că Germania nu mai exclude adoptarea unui vast program de protecţie a climei, care ar antrena creşterea datoriei sale.
O altă temă urmărită cu atenţie în ultimele zile de ziarele străine este situaţia din Kashmirul indian. Citat de New York Times, premierul pakistanez îl acuză pe omologul său indian de „promovarea unei ‘ideologii care îi plasează pe hinduşi deasupra tuturor celorlalte religii'”. Însă, potrivit Le Figaro, Pakistanul „nu are în vedere opţiunea militară” împotriva Indiei. „Peste 500 de persoane au fost arestate şi zeci de politicieni ai opoziţiei au fost arestaţi în Kashmirul aflat sub control indian, în cadrul intensificării măsurilor de represiune adoptate de guvern” după ce New Delhi a plasat regiunea himalayană disputată sub administrare directă, scrie The Times. Iar The Guardian îl citează pe raportorul special al ONU pentru libertatea de exprimare, care a atenţionat că „suspendarea serviciilor de telecomunicaţii impusă în Kashmirul administrat de India ar putea semnala o îndepărtare de la măsurile adoptate de statele democratice” la suprimarea circulaţiei informaţiilor în teritorii disputate.
Câteva jurnale străine scriu şi despre România. Sub titlul „Omorul sordid căruia i-a căzut victimă Alexandra, de 15 ani, o crimă care schimbă datele politicii din România”, Le Monde face o analiză a situaţiei din ţara noastră, prin prisma cazului de la Caracal. Cu concluzia că acest caz care „pune în evidenţă slăbiciunea instituţiilor judiciare, care îi nelinişteşte pe românii ieşiţi să manifesteze împotriva guvernului” „este revelatorul unui eşec al clasei politice româneşti”. Căci dacă nu a fost ascultat operativ de autorităţi, „strigătul Alexandrei răsună în conştiinţa românilor, care continuă să manifesteze împotriva unei clase politice deconectate de realitate”, evidenţiază Le Monde. Cazul este de altfel şi în atenţia unui ziar spaniol: El Confidencial scrie că „înregistrările cu adolescenta în vârstă de 15 ani, Alexandra Măceşanu, cerând ajutor au atins fibra morală a societăţii româneşti, care strigă vehement împotriva corupţiei şi a ineficienţei statului”. Totodată, adaugă ziarul spaniol, „atitudinea funcţionarilor cu care victima a vorbit la telefon şi întârzierea intervenţiei lor arată cinismul şi incompetenţa cu care statul român îşi tratează zilnic cetăţenii” şi în plus pune pe tapet „un alt element al idiosincraziei statului român, unde sunt tradiţionale practicile clienteliste care au definit politica de cadre a partidelor, de la căderea regimului comunist în 1989”, semnalează El Confidencial cu concluzia că „în timp ce bătălia politică a vinovăţiei şi a responsabilităţilor continuă, în România persistă reverberaţia vocii îngrozite a Alexandrei care cere ajutor în lacrimi”.
Adriana Buzoianu, RADOR
