Demonstraţiile din Hong Kong – care durează de trei luni – devin tot mai radicale. Intervenţiile poliţiei nu au fost lipsite de duritate nici până acum. Potrivit datelor oficiale date publicităţii luni, începând cu luna iunie poliţia a folosit peste o mie de grenade cu gaze lacrimogene, iar 420 de persoane au fost reţinute. Conform informaţiilor publicate de portalul american BuzzFeed autorităţile au folosit pe lângă gazele lacrimogene şi bastoane şi cartuşe de caucic pentru a dispersa mulţimea. Pe de altă parte şi protestatarii au devenit mai violenţi. Aceştia blochează drumuri, aruncă cu pietre, incendiează maşini. Reporterul BuzzFeed a observat şi coctailuri Molotov în mâinile unor demonstranţi. Tactica demonstranţilor s-a schimbat. Nu se mai ciocnesc frontal cu poliţiştii ci folosesc tactica „loveşte şi fugi”, ei îşi schimbă permanent locul, astfel sunt mai greu de identificat. Mai nou, în conflictele stradale au apărut şi forţe terţe. Aceştia sunt bătăuşi cunoscuţi de pe stadioane şi din medii interlope. Aceștia îi atacă cu bâte pe demonstranţi.
În iunie au mai avut loc conflicte dezlănţuite. Atunci protestatarii au luat cu asalt clădirea parlamentului, reuşind să pătrundă în legislativ, au aruncat cu ouă, au mâzgălit pereţii, au spart geamuri. Violenţa însă a făcut ca mulţi protestatari să renunţe la a mai participa la demonstraţii. Deși la început au ieșit în stradă două milioane de oameni, de atunci au mai rămas doar câteva sute de mii.
Protestele au creat nelinişte în Hong Kong. Multe magazine nu se deschid, alţii şi-au luat concediu. Luni şi aeroportul a fost închis după ce demonstranţii au ocupat terminalurile şi o parte a angajaţilor a intrat în grevă. Oprirea aeroportului a cauzat un prejudiciu grav economiei, având în vedere că este vorba despre cel mai important aeroport din regiune, unde în fiecare an sosesc şi pleacă 428 de mii de curse aeriene. Aici anual trec nu mai puţin de 75 de milioane de pasageri. Potrivit relatării canalului de televiziune CNN demonstranţii nu au avut un scop sau un plan bine definit – în afară de acela de a perturba activitatea aeroportului – dar turiştii erau foarte iritaţi şi nervoşi pentru că nu au putut pleca către destinaţiile lor (aeroportul din Hong Kong este şi un important punct de tranzit pentru mulţi pasageri).
Iniţial demonstraţiile s-au declanşat pentru că în regiunea cu statut special conducerea Hong Kongului se pregătea să adopte o lege, conform căreia infractorii puteau fi extrădaţi guvernului din Beijing. Această măsură preconizată a fost considerată de către demonstranţi ca o ştirbire a autonomiei regiunii. Până acum legea nu a fost nici adoptată dar nici nu a fost respinsă şi din acest motiv protestele continuă. Între timp însă protestatarii îşi motivează acţiunile lor şi cu alte motive, şi anume cu brutalitatea intervenţiilor poliţiei, influenţa mai puternică a guvernului chinez, lipsa democraţiei şi a transparenţei decizionale.
Guvernul de la Beijing însă priveşte din ce în ce mai nemulţumit demonstraţiile violente din Hong Kong. În presa chineză controlată de stat în ultima perioadă au apărut articole care atrag atenţia asupra posibilelor consecinţe ale escaladării conflictelor şi suspectează puteri străine – în primul rând Statele Unite – că ar sta în spatele demonstraţiilor. Hong Kong ca unitate teritorial-administrativă cu statut special al Chinei nu are armată proprie. În regiune sunt prezente trupe ale Armatei de Eliberare Populară a Chinei. Se estimează că este vorba despre 6-10 mii de militari care îşi îndeplinesc misiunea în Hong Kong. Săptămâna trecută armata chineză a publicat un video în care soldaţii exersează dispersarea unor mulţimi. Peisajul era foarte asemănător cu cel din Hong Kong, iar persoanele care apăreau în film, vorbeau în dialectul kanton, care se foloseşte în Hong Kong. Mesajul filmului era evident: armata chineză ar putea să intervină pentru a restabili ordinea în oraş. Cu toată acestea, este puţin probabil că se va ajunge la această soluţie. Nu s-a procedat în acest mod nici în anul 2014, când demonstranţii au ocupat pentru 79 de zile străzile.
Conform opiniei expertului în politica chinezească Salát Gergely, citat de ziarul budapestan Népszava, cei din Hong Kong sunt frustraţi şi pentru că metropola începe să-și piardă din importanţă. Acum douăzeci de ani Hong Kong a fost zona cea mai dezvoltată şi mai bogată din China, dar de atunci multe oraşe i-au ajuns din urmă. Există cel puţin 12 oraşe în China ale căror GDP este comparabil cu cel al Hong Kongului. O analiză publicată în Wall Street Journal arată însă că China are nevoie în continuare de Hong Kong, care funcţionează pe baza economiei capitaliste şi astfel atrage investiţii foarte însemnate nu numai din China.
Székely Ervin, Rador
