Criza politică din Italia domină actualitatea începutului de săptămână, exercitând o influenţă puternică asupra burselor europene, care, potrivit La Libre Belgique, urmăresc “cu îngrijorare dezintegrarea guvernului italian”, după ce puternicul lider de extremă-dreaptă Matteo Salvini a decretat colapsul coaliţiei de guvernământ pe care o forma împreună cu partidul populist Mişcarea Cinci Stele. „Există o nouă ameninţare sistemică asupra economiei mondiale” titrează Forbes, explicând că pericolul instalării unui guvern de extremă dreaptă în urma unor alegeri anticipate câştigate pe o platformă anti-europeană prezintă implicaţii ample pentru blocul comunitar şi moneda unică, având în vedere că Italia este a treia economie a Zonei Euro. „O asemenea configurație, inedită în Europa postbelică, este de natură să pună în pericol esența însăși a construcției europene”, consideră Le Monde. Ziarul francez detaliază că Matteo Salvini şi-a desemnat drept adversar Uniunea Europeană şi moneda euro pe care le consideră responsabile de declinul economic al Italiei şi le promite italienilor eliberarea de angajamentele țării, propunându-le în schimb un șoc fiscal de o amploare inedită, prin tăieri de taxe şi creşteri de cheltuieli care riscă să arunce în aer deficitul bugetar. Soluția susținută de Matteo Salvini ar putea avea consecințe teribile, în condiţiile în care datoria publică a Italiei este deja foarte mare (2.300 de miliarde de euro, adică peste 130% din PIB), iar un nou derapaj ar putea provoca o furtună devastatoare pe piețele financiare, avertizează Le Monde.
Colapsul coaliţiei guvernamentale din Italia deschide un al doilea front de criză pentru Bruxelles, alături de deja obişnuitul Brexit, constată The Times. În timp ce The Guardian notează că guvernul britanic se aşteaptă la o rebeliune din partea parlamentarilor împotriva unui Brexit fără acord, Reuters scrie că „Statele Unite ar susţine cu entuziasm opţiunea Regatului Unit pentru un Brexit fără acord” şi promit, potrivit consilierului american pentru securitate naţională, John Bolton, discuţii pentru un acord comercial americano-britanic post-Brexit. Între timp însă britanicii anxioşii au cheltuit peste patru miliarde de euro pentru a face stocuri de produse alimentare de teama pericolului reprezentat de o ieşire a Marii Britanii fără încheierea unui acord, constată EuObserver.
Plecarea Regatului Unit din Uniunea Europeană lasă un gol în echilibrarea a ceea ce cotidianul portughez Diario de Noticias numeşte „Europa lui Macron”. În timp ce preşedintele francez are idei clare asupra proiectului european, dorind o Europă federalizată, o politică de apărare care să ajungă la o armată europeană, mai multă integrare în Zona Euro astfel încât aceasta să constituie o alternativă occidentală la puterea americană, oponenţii lui Macron nu pot constitui un pol clar. „Pe de o parte, există impulsurile naționaliste ale lui Orbán, Kaczyński, Salvini și compania. Nimic din ceea ce doreşte Macron nu le este pe plac, dar sunt o companie proastă pentru toți ceilalți”. Iar „în nordul Europei, printre danezi, olandezi și scandinavi, există un front conservator, liberal în sensul tradițional și suveran, dar cu o greutate redusă”. Tocmai de aceea plecarea Marii Britanii, care s-ar opune în mod tradițional acestor impulsuri centraliste, este mult mai rea decât pare, conchide ziarul portughez.
În sfârşit, „Comisia Europeană lansează două proiecte în sprijinul cooperării şi inovaţiei în regiuni şi oraşe din România” titrează publicaţia belgiană Eureporter, detaliind că până la sfârşitul anului experţii europeni şi cei ai Băncii Mondiale vor da publicităţii un raport cu recomadări clare, menite să ajute România în planificarea mai multor miliarde de euro alocate pentru investiții urbane și inovaţii regionale în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027. (Carolina Ciulu)/cciulu
